|
|
||
|
Vezi și forma bază: NETED Vezi și:NETED, NETEZIȘ, NETEZIME, OGLINDĂ, PLAN, FAG, NETEZIRE, NETEZITOARE, PRELINS, SCLIVISI ... Mai multe din DEX...NETEZI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NETEZÍ, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. * Expr. A(-i) netezi cuiva calea = a înlesni, a ușura cuiva ceva. 2. A călca ușor (cu fierul de călcat) rufe, haine etc. 3. A aranja, a îndrepta părul, penele; p. ext. a mângâia, a dezmierda. * (Glumeț) A lovi, a bate. - Din neted.Sursa : DEX '98 NETEZÍ vb. v. atinge, bate, lovi.Sursa : sinonime NETEZÍ vb. 1. v. nivela. 2. v. fățui. 3. a îndrepta, a nivela. (A \~ zidul cu mortar.) 4. v. șlefui. 5. a călca, (Ban.) a piglui, (prin Maram.) a scăci, (Transilv. și Maram.) a teglăzi, a teglăzui. (A \~ rufele.) 6. v. aranja.Sursa : sinonime netezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. netezésc, imperf. 3 sg. netezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. netezeáscăSursa : ortografic A NETEZ//Í \~ésc tranz. 1) (suprafețe, tere-nuri etc.) A face să devină neted; a nivela; a îndrepta. \~ un drum. * A(-i) \~ cuiva calea a ușura cuiva ceva. 2) (ființe sau părți ale corpului lor) A atinge ușor cu palma în semn de afecțiune; a mângâia; a dezmierda. /Din netedSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NETEZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 124 pentru NETEZI. Vasile Alecsandri - Făt-Logofăt Vasile Alecsandri - Făt-Logofăt Făt-Logofăt de Vasile Alecsandri O! Făt-Logofete, Cu netede plete, Cu părul de aur! Stai, te odihnește, Că-n deal te pândește Un negru balaur. Frumoasă fetiță, Cu lungă cosiță, Cu mândru colan! De dânsul n-am teamă, Căci am pe-a lui seamă Al meu buzdugan. O! tânăr semețe, Cu blânde mândrețe, Cu ochii de foc! Balauru-i mare Și milă nu are... Stai, ah! stai pe loc. Luceafăr din stele, Cu dulci porumbele Pe față de crin! Toți zmeii din lume Se-nchin l-al meu nume, Tremur și se-nchin. Viteze vestite, Cu arme-aurite, Cu dulce cuvânt! El peste munți calcă Și-n cer are-o falcă, Ș-una pe pământ. Păsărea de munte Cu salbă pe frunte, Cu salbă de flori! Murgul meu, când sare, Trece peste mare Și zboară prin nori. O! Făt-Logofete, Cu netede plete, Cu glasul ceresc! Nu te du de-aice, Nu te du, voinice, Că eu te iubesc! Frumoasă fetiță, Cu lungă cosiță, Cu sân fecioresc! Pentru-a ta iubire Fală sau peire Vreau să dobândesc! Note [1] Făt-Logofăt este eroul poveștilor poporale; el se luptă cu zmeii ... Ștefan Octavian Iosif - Către copaci ... Din lut pietros, ca să-mi îmbii paharul Uitării înțelepte-n vremuri grele. Mai scump mi-e bradul: el va-nchide-odată În patru scânduri, neted Alecu Donici - Câinele lătrând Alecu Donici - Câinele lătrând Câinele lătrând de Alecu Donici — Am, am instinct de câine: Să latru până mâine; Vroi să răspund menirii de câine credincios. Cei buni pe lângă mine pot trece-n bună pace, Iar cei răi să se teamă! Eu am cu ei a face, La ei dau furios, Am, am, am drit de câine Să-i latru până mâine. Așa bătea-ntr-o noapte în târg la negustor Un câine păzitor. — Mă mir — îi zise oaia tot de la acea casă — Cum nu urăști lătrând, Când lumii nici nu-i pasă De-un câine hămăind Și cum poți tu alege Pe răi din acei buni? — Pot, câinele răspunse, eu am instinct, am lege De-a nu spune minciuni. Vezi ist trecător simplu ce merge cu pas mare, Statornic, așezat; El este bun, își cată de drum cu nepăsare Și trece nelătrat. Dar iată, un rău vine; vezi-l cum tot pândește, Se trage-ncetișor, În gându-i furtișaguri, prădări închipuiește, E gata de-orice crimă, e gata de omor. O! am să-l latru tare, Am să-l veghesc la lume spre pildă, spre-nfruntare, Și în ... Alexandru Macedonski - Prietenie apusă ... adierea n-aducea, Ci abia ieșea un freamăt de sub frunzele opace. Moara ta zăcea-ntr-o vale liniștită — printre ulmi, -- Și era pârâul neted ca un luciu de oglindă; Însă soarele de vară își sfârșise-a lui colindă... Se-nnopta prietenia și poeticele culmi. Moara ta zăcea ... Alexandru Vlahuţă - No. 7 No. 7 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 22, 7 iulie 1891 Damian, poetul liric, Trubadurul pesimist, Își lungește-a drum privirea Și pe gînduri cade trist. Căci în lumea asta crudă Și avară pentru el, A-nceput să i se-nfunde Cu viața de tembel. "Ah, bătrînă năzuroasă, Pentru ce atîta fard, Dacă nu-nțelegi durerea Și iubirea unui bard?" Damian vorbește singur. "Luni întregi te-am urmărit; Nopți de iarnă sub fereastră-ți, Tremurînd și zgrebulit, Așteptam să-ți pleci privirea Și un semn să-mi faci, oftînd; Am răbdat și frig și foame Și tot îmi ziceam în gînd: Tu, bătrînă și bogată, Eu sunt tînăr și sărac... Ce nu-mi cumperi tinerețea ! Cum ți-aș mai veni de hac ! Dar atîta chin și versuri Fără de folos mi-au fost: A plecat la băi ingrata... Grea-i viața fără rost ! Și-acum tot ce-mi mai rămîne E să plec iar la «vînat»: La revista mea Progresul Să mai fac un abonat !..." Fluierînd, își șterge haina Și se piaptănă frumos. Ghetele îi sunt cam rupte, Pantalonii roși pe jos; Dar la ... Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru ... unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ... Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht ... și, rădicând brațul, îi aruncă florile culese pentru ea. Voi să strige, apa îl înădușă; să cufundă și apa își reluă cursul, și râul rămasă neted ca o sticlă. Măria a murit fecioară Într-un schit de călugărițe. Au tălmăcit tristul adio a lui Heinrich și floricica ... Constantin Stamati - Stejarul singuratic ... Constantin Stamati - Stejarul singuratic Stejarul singuratic de Constantin Stamati Pe un șes neted, ce dezvelește Pajiște vie cu mii de flori, Pe care crește și înverzește Un stejar mândru mai pân’ la nori, Dar el e singur, tovarăș ... ... îl sili iar să pornească. În sfârșit, mai făcu cei câțiva pași de ajunse până în vârful dealului. Calul ridică puțin capul. Drumul se întindea neted, coborând prin mijlocul pădurii, care începea să arate mai deasă, mai bătrână. Tocmai în fund, târgul sticlea în soare, crucea bisericii străpungea seninul, în razele ... Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte ... cert pe munții înfășurînd, Cătră a lor firesc verde pe sîne alăturînd Se dă o vie podoabă, cu mai multă osăbire Decît unui neted George Coşbuc - Bordei sărac Bordei sărac de George Coșbuc Pe-ai tăi, pe rînd pe toți i-ai adunat Ca puii-n cuib, și-i pace-acum în tine. Și-adormi și tu, bordei nealintat. E liniște-n văzduh, și noaptea vine Cu cer senin; pe cîmpu-nzăpădat Zîmbi-va-ndată discul lunii pline. Ești slab și vechi, dar te-ai luptat voinic Să crești un stol de suflete sărace. A plîns mai pîn-acum bolnav cel mic Și cel mai drag al tău... și parcă tace. Asculți de-auzi vrun glas; n-auzi nimic, Pui capu-n piept, zîmbind, și-adormi în pace. E vremea să te-alini. Scurmat de vînt, Bătut de ploi, slăbit de ani, bătrîne, Trăiești de mila lor pe-acest pămînt. Vai cum se zbat s-agonisească pîne, Sînt mulți și mici, și-așa de dragi îți sînt — Și-acum ei tac și iar vor plînge mîne. Dar, poate crezi că va pluti mereu De-a lungul nopții pace-adormitoare? Acum tu crezi, sărman bordei al meu, Că-n alb veșmînt din cer o să coboare Un înger blînd ! Dar nu știi ce știu eu: La noapte-un duh ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NETEZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 103 pentru NETEZI. NÉTED , - Ă , netezi , - de , adj . 1. Care are suprafața dreaptă , fără asperități ; p . ext . lucios , alunecos . 2. ( Despre suprafețe , locuri , terenuri ) Care este drept , fără asperități , care este lipsit de denivelări , de accidente : întins , plan , șes . 3. Fig . Clar , precis , limpede , deslușit ; p . ext . deschis , fățiș , ... NETEZÍȘ , netezișuri , s . n . ( Rar ) Netezime ( 2 ) . - Neted ... NETEZÍME s . f . 1. Însușire a unui obiect de a fi neted ( 1 ) ; însușire a unei suprafețe . a unui loc , teren de a fi neted ( 2 ) . 2. ( Concr . ) Suprafață dreaptă , netedă sau lipsită de accidente ; neteziș . - Neted OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de alunecare ) = suprafață lustruită în roci , care ia naștere prin frecarea acestora sub acțiunea mișcărilor ... scară , a unui teren , a unei construcții , a unei mașini etc . 8. ( Reg . ) Ogor , parcelă . II. Adj . Fără asperități , neted FAG , fagi , s . m . Copac înalt cu coaja netedă , alburie sau cenușie și cu lemnul tare , cu frunze ovale , netede , lucioase , cu perișori fini pe margini ( Fagus NETEZÍRE s . f . Acțiunea de a netezi și rezultatul ei . - V. NETEZITOÁRE , netezitori , s . f . 1. Mistrie specială de metal , cu paleta îndoită , folosită pentru a netezi tencuiala la muchiile sau la unghiul dintre zidurile unei construcții . 2. Unealtă agricolă formată din mai multe bare paralele , legate între ele cu lanțuri , folosită la nivelarea pământului ( după arat ) . - Netezi + suf . - ... PRELÍNS , - Ă , prelinși , - se , adj . ( Despre păr sau pene ) Neted SCLIVISÍ , sclivisesc , vb . IV . 1. Refl . ( Pop . și fam . ) A se îmbrăca cu îngrijire exagerată ; a se dichisi , a se găti . 2. Tranz . A netezi , a lustrui ; a aplica un strat de scliviseală ( 2 ) pentru a netezi și a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||