|
|
||
|
Vezi și forma bază: MUNCI Vezi și:MUNCI, LUCRĂTOR, MUNCITOR, TAYLORISM, ACORD, AUTOCRITIC, GREU, INTENSITATE, LENE, MANUFACTURĂ ... Mai multe din DEX...MUNCIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, adj. 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ** Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. (Înv.) Torturat, chinuit. - V. munci.Sursa : DEX '98 MUNCÍT adj. v. chinuit, schingiuit, torturat.Sursa : sinonime MUNCÍT adj. 1. v. cultivat. 2. ostenit, trudit. (Lucrează mult, e foarte \~.) 3. v. zbuciumat.Sursa : sinonime MUNCÍ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) Care este dobândit prin muncă; câștigat, agonisit cu osteneală. 2) Care este făcut cu multă trudă, cu migală. 3) Care este obosit, istovit de muncă; trudit. /v. a munciSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MUNCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 294 pentru MUNCIT. Ștefan Octavian Iosif - Imnul muncii Ştefan Octavian Iosif - Imnul muncii Imnul muncii de Ștefan Octavian Iosif Acum începe munca cea spornică și saltă C-o grabă fericită dintr-o rotilă într-altă, E-o spornică-nfrățire de mii și mii de fire, Ca un acord armonic de încordate lire. E-o goană de bobine, de roți și transmisioane, Ce prind să se-nvârtească și-ncep să se hârjoane. Și vuie toată casa de-asurzitoarea larmă. Ici munți albi de zăpadă se zdrumică, se sfarmă, Pe roțile-nroșite ies norii albi de aburi; Viu apa clocotește și colcăie în jgheaburi; Urzeala străvezie pe suluri se destramă; Ici fără preget zboară suveica și recheamă Mereu tot alte fire ce se-ntrețes grăbite În unda înspumată a pânzei înălbite, Și fabrica răsună de sfântul glas al muncii, Al muncii ce hrănește și mamele, și Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu ... n-a băgat de seamă importanța clasificării muncilor în munca-exercițiu și creatoare. După părerea noastră, această clasificare și aflarea altor deosebiri între aceste munci, decât penibilitatea și plăcerea, e de cel mai mare interes și merită cele mai aprofundate studii. Deosebirea acestor munci se arată la orice pas și credem că s-ar putea chiar crea două tipuri de omenire, după cum reprezintă primul sau al doilea fel ... dacă munca creatoare e mult mai prețioasă, e prin faptul că e mult mai rară. De altmintrelea o diferențiere absolută a acestor două munci e cu putință numai în abstracție, în realitate însă nu poate să fie între oameni normal organizați un reprezentant pur al unei munci; fiecare le realizează pe amândouă și dacă am vorbit de două tipuri deosebite le-am înțeles numai după grad — unul reprezentând mai ales un ... Alexei Mateevici - Munca noastră ... numai asta va avea-o el în vedere. Ca o tovărășie de oameni care năzuiesc la dreptățile norodului, ale țărănimii și ale lucrătorilor, ea va munci din toate puterile, și în munca ei tot hojma se va opri să caute ce a făcut în trecut și ce trebuie să ... spun mai sus, este deci munca tuturor moldovenilor, este lupta lor pentru viață. În fața anului ce vine este de cuviință să urmărim desfășurarea acestei munci, să ne dăm socoteala ce-am făcut ș-am văzut în anul care trece și la ce trebuie să ne așteptăm la altul. Asta este ... Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. NuÂi păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme. Îi veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul, Sărăcia își făcuse culcușul. Sta grecește pe tron cât e ziulica și nopticica de mare, și din loc să se miște, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii întrÂînsul nimic, atât era de vechi și de odorogit. Bietul Neagoe văzu că începe a da îndărăt; lucrurile ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Acela este numai ferice în viață, Ce știe a petrece în liniște și pace, Și cu puțin ce are se află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul meu pe lume eu nu doresc mai mult. Averi, înalte ranguri ce strălucesc în ochii Prostimei ne-ncercate, aduc supărări multe Și celor ce le cată, și celor ce le au. Cine n-a râde oare de-un om ce asudând Se cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât ... Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiţi Povestea celor necăjiți de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 7, 21 nov. 1910, p. 97—101 A fost odată un biet om necăjit ca vai de capul lui. Și nu era prost creștinul, dar o piază rea i se punea de-a curmeziș, așa că tot ce făcea îi ieșea pe dos. Muncea din răsputeri omul și abia ce putea să încropească după multe trude și necazuri câțiva bani, că o năpastă și da peste el, de-l lăsa și mai sărman ca mai înainte. Dar toate astea nu-i abăteau puterile, căci sădise, se vede, Dumnezeu într-însul viață de prisos ca să poată suferi mai bine. De la un timp și-a dat el cu gândul că poate locul unde i se nemerise să stea și să muncească e blăstămat. Și luându-și ce bruma îi mai rămăsese, se mută cu sărăcie cu tot aiurea. Dar nici acolo nu-i fu mai acătărei. În sfârșit, toate i se înturnau împotrivă, până ce la urma urmei se hotărî să-și încrucișeze mânile pe pept și să aștepte moartea liniștit. Și stând el așa, și privind în ... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite ... ... preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar Și clatine-ți temeiul sfințitului altar Și pângărească-ți vatra înaltei tale munci Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N-am în ceruri 10 X - Doamne, toate... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... Să plâng, să sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a înflorit, Entuziasmul a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână... Țărână, suntem toți țărână. III - ... Alexei Mateevici - Cântecul zorilor ... l-am răbdat. Vezi?! În zarea depărtării Zorile s-aprind, Sfânta zi a învierii Vine strălucind. Hai, măi frate, hai, măi frate, Nu munci robind, Hai să căutăm dreptate, Voie și pământ. Scoală, frate! Căci ne cheamă Zorile ce vin. Scoală, frate, și ia-ți seamă, Singur ți-ești ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MUNCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru MUNCIT. Rut Capitol 2 Rut 1 Rut Capitol 2 1 Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, și se numea Boaz. 2 Rut, Moabita, a zis către Naomi: ,,Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns: ,,Du-te, fiica mea.`` 3 Ea s`a dus într`un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Și s`a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec. 4 Și iată că Boaz a venit din Betleem, și a zis secerătorilor: ,,Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns: ,,Domnul să te binecuvinteze!`` 5 Și Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: ,,A cui este tînăra aceasta?`` 6 Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: ,,Este o tînără Moabită, care s`a întors cu Naomi din țara Moabului. 7 Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng și să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` ... 1 Samuel Capitol 16 1 Samuel 15 1 Samuel Capitol 16 1 Domnul a zis lui Samuel: ,,Cînd vei înceta să plîngi pe Saul, pentru că l-am lepădat, ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ți... cornul cu untdelemn, și du-te; te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci pe unul din fiii lui Mi l-am ales...... ca împărat.`` 2 Samuel a zis: ,,Cum să mă duc? Saul are să afle, și mă va ucide.`` Și Domnul a zis: ,,Să iei cu tine un vițel, și să zici: ,Vin să aduc o jertfă Domnului.` 3 Să poftești pe Isai la jertfă; Eu îți voi arăta ce trebuie să faci, și Îmi vei unge pe acela pe care-ți voi spune să -l ungi.`` 4 Samuel a făcut ce zisese Domnul, și s`a dus la Betleem. Bătrînii cetății au alergat înspăimîntați înaintea lui și au zis: ,,Ce vestește venirea ta: ceva bun?`` 5 El a răspuns: ,,Da; vin să aduc o jertfă Domnului. Sfințiți-vă, și veniți cu mine la jertfă.`` A sfințit și pe Isai cu fiii lui, și i - ... Proverbele Capitol 16 Proverbele 15 Proverbele Capitol 16 1 Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2 Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3 Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile. - 4 Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. - 5 Orice inimă trufașă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. - 6 Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău. - 7 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui. - 8 Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. - 9 Inima omului se gîndește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. - 10 Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - 11 Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. - 12 Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute ... Proverbele Capitol 31 Proverbele 30 Proverbele Capitol 31 1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3 Nu-ți da femeilor vlaga, și desmierdările tale celor ce pierd pe împărați. 4 Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; 5 ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți. 6 Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărît; 7 ca să bea să-și uite sărăcia, și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui. - 8 Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9 Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit. 10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele. 11 Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. 12 Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. 13 Ea face rost de lînă și de ... Eclesiastul Capitol 2 Eclesiastul 1 Eclesiastul Capitol 2 1 Am zis inimii mele: ,,Haide! vreau să te încerc cu veselie, și gustă fericirea.`` Dar iată că și aceasta este o deșertăciune. 2 Am zis rîsului: ,,Ești o nebunie!`` și veseliei: ,,Ce te înșeli degeaba?`` 3 Am hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu înțelepciune, și să stărui astfel în nebunie, pînă voi vedea ce este bine să facă fiii oamenilor supt ceruri, în tot timpul vieții lor. 4 Am făcut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sădit vii; 5 mi-am făcut grădini și livezi de pomi, și am sădit în ele tot felul de pomi roditori. 6 Mi-am făcut iazuri, ca să ud dumbrava unde cresc copacii. 7 Am cumpărat robi și roabe, și am avut copii de casă; am avut cirezi de boi și turme de oi, mai mult de cît toți cei ce fuseseră înainte de mine în Ierusalim. 8 Mi-am strîns argint și aur, și bogății ca de împărați și țări. Mi-am adus cîntăreți și cîntărețe, și desfătarea fiilor oamenilor: o mulțime de femei. 9 Am ajuns mare, mai ... ... să trăiască bine în viața lor; 13 dar și faptul că un om mănîncă și bea și duce un trai bun în mijlocul întregei lui munci, este un dar dela Dumnezeu. 14 Am ajuns la cunoștința că tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceeace face El nu mai ... Eclesiastul Capitol 5 Eclesiastul 4 Eclesiastul Capitol 5 1 Păzește-ți piciorul, cînd intri în Casa lui Dumnezeu, și apropie-te mai bine să asculți, decît să aduci jertfa nebunilor; căci ei nu știu că fac rău cu aceasta. 2 Nu te grăbi să deschizi gura, și să nu-ți rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, și tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe. 3 Căci, dacă visurile se nasc din mulțimea grijilor, prostia nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. 4 Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s`o împlinești, căci Lui nu -I plac cei fără minte; de aceea împlinește juruința, pe care ai făcut -o. 5 Mai bine să nu faci nicio juruință, decît să faci o juruință și să n`o împlinești. 6 Nu lăsa gura să te bage în păcat, și nu zice înaintea trimesului lui Dumnezeu: ,,M`am pripit.`` Pentruce să Se mînie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, și să nimicească lucrarea mînilor tale? 7 Căci, dacă este deșertăciune în mulțimea visurilor, nu mai puțin este și în mulțimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu. 8 Cînd vezi în țară pe ... Genesa Capitol 30 Genesa 29 Genesa Capitol 30 1 Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, și a zis lui Iacov: ,,Dă-mi copii, ori mor!`` 2 Iacov s`a mîniat pe Rahela, și a zis: ,,Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?`` 3 Ea a zis: ,,Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, și să am și eu copii prin ea.`` 4 Și i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; și Iacov s`a culcat cu ea. 5 Bilha a rămas însărcinată, și a născut lui Iacov un fiu. 6 Rahela a zis: ,,Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, și mi -a auzit glasul, și mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat). 7 Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, și a născut lui Iacov un al doilea fiu. 8 ... ... el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară.`` 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, ca să -i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și Ramses, ca să slujească de hambare lui Faraon. 12 Dar cu cît îl asupreau mai ... Exodul Capitol 23 Exodul 22 Exodul Capitol 23 1 Să nu răspîndești zvonuri neadevărate. Să nu te unești cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. 2 Să nu te iei după mulțime ca să faci rău; și la judecată să nu mărturisești trecînd de partea celor mulți, ca să abați dreptatea. 3 Să nu părtinești pe sărac la judecată. 4 Dacă întîlnești boul vrăjmașului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschiși, și sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și ... Deuteronomul Capitol 15 Deuteronomul 14 Deuteronomul Capitol 15 1 La fiecare șapte ani, să dai iertare. 2 Și iată cum se va face iertarea. Cînd se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să -i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său și pe fratele său să -i plătească datoria. 3 Vei putea să silești pe străin să-ți plătească; dar să ierți ce ai la fratele tău. 4 Totuș, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în țara pe care ți -o va da de moștenire Domnul, Dumnezeul tău; 5 numai să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ți le dau astăzi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta, cum ți -a spus, așa încît vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut dela ele; tu vei stăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine. 7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ți împietrești inima ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUNCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru MUNCIT. MUNCÍ , muncesc , vb . IV . 1. Intranz . A desfășura o activitate , a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce , a crea ceva ; a avea o ocupație ; a lucra . 2. Refl . A - și da osteneală ; a se strădui , a se trudi . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A supune la cazne , a tortura . 4. Refl . și intranz . ( Înv . și pop . ) A suporta suferințe fizice sau morale ; a se chinui , a LUCRĂTÓR , - OÁRE , lucrători , - oare , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care lucrează , care muncește . 2. ( Despre zile ) În care se lucrează , de lucru . 3. ( Înv . ; despre plantațiile de vie ) Care dă rod . II. S . m . și f . Persoană care muncește producând bunuri materiale ; p . gener . orice om care muncește ( într - un anumit domeniu ) . - Lucra + suf . - ... similare acestora ; p . gener . persoană care desfășoară o muncă fizică ( în industrie ) ( 1 ) . 3. Adj . , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care torturează , chinuiește , căznește . - Munci TAYLORÍSM s . n . Metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament și pe baza unor îmbunătățiri aduse muncii prin eliminarea mișcărilor inutile , prin aplicarea unor metode mai eficiente , a evidenței și controlului , ducând astfel la creșterea randamentului muncii . [ Scris și : tailorism . - Pr . : ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o AUTOCRÍTIC , - Ă , autocritici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Analiză critică a activității și comportării proprii , care constituie o metodă de bază în acțiunea de îmbunătățire a muncii și de educare comunistă a oamenilor muncii . 2. Adj . Făcut pe bază de autocritică , pătruns de spiritul autocriticii ; de autocritică . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + critic ( ă ) ( sensul 1 după rus . ... V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea mai grea , cea mai dificilă a unei munci INTENSITÁTE , intensități , s . f . 1. Însușirea de a fi intens ; grad de tărie , de putere , de forță . 2. ( Fiz . ) Valoarea anumitor mărimi . 3. ( Ec . ; în sintagma ) Intensitatea muncii = gradul de încordare al muncii , căruia îi corespunde un anumit consum de energie musculară și nervoasă a LÉNE s . f . Faptul de a se complăcea în inactivitate ; înclinația celui căruia nu - i place , care nu dorește , nu vrea să muncească , căruia îi place să stea fără să muncească ; trândăvie ; MANUFACTÚRĂ , manufacturi , s . f . 1. Formă de producție premergătoare marii industrii , caracterizată prin predominarea muncii manuale , prin diviziunea amănunțită a muncii în cadrul atelierului și prin reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere sub conducerea patronului . 2. Întreprindere industrială în care predomină munca manuală , în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum . Manufacturi de porțelan . 3. Produse ale industriei textile ; țesături . Magazin de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||