|
|
||
|
Vezi și forma bază: MUNCI Vezi și:MUNCI, LUCRĂTOR, MUNCITOR, TAYLORISM, ACORD, AUTOCRITIC, GREU, INTENSITATE, LENE, MANUFACTURĂ ... Mai multe din DEX...MUNCIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, adj. 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ** Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. (Înv.) Torturat, chinuit. - V. munci.Sursa : DEX '98 MUNCÍT adj. v. chinuit, schingiuit, torturat.Sursa : sinonime MUNCÍT adj. 1. v. cultivat. 2. ostenit, trudit. (Lucrează mult, e foarte \~.) 3. v. zbuciumat.Sursa : sinonime MUNCÍ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) Care este dobândit prin muncă; câștigat, agonisit cu osteneală. 2) Care este făcut cu multă trudă, cu migală. 3) Care este obosit, istovit de muncă; trudit. /v. a munciSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MUNCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 294 pentru MUNCIT. Ștefan Octavian Iosif - Imnul muncii Ştefan Octavian Iosif - Imnul muncii Imnul muncii de Ștefan Octavian Iosif Acum începe munca cea spornică și saltă C-o grabă fericită dintr-o rotilă într-altă, E-o spornică-nfrățire de mii și mii de fire, Ca un acord armonic de încordate lire. E-o goană de bobine, de roți și transmisioane, Ce prind să se-nvârtească și-ncep să se hârjoane. Și vuie toată casa de-asurzitoarea larmă. Ici munți albi de zăpadă se zdrumică, se sfarmă, Pe roțile-nroșite ies norii albi de aburi; Viu apa clocotește și colcăie în jgheaburi; Urzeala străvezie pe suluri se destramă; Ici fără preget zboară suveica și recheamă Mereu tot alte fire ce se-ntrețes grăbite În unda înspumată a pânzei înălbite, Și fabrica răsună de sfântul glas al muncii, Al muncii ce hrănește și mamele, și Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu ... n-a băgat de seamă importanța clasificării muncilor în munca-exercițiu și creatoare. După părerea noastră, această clasificare și aflarea altor deosebiri între aceste munci, decât penibilitatea și plăcerea, e de cel mai mare interes și merită cele mai aprofundate studii. Deosebirea acestor munci se arată la orice pas și credem că s-ar putea chiar crea două tipuri de omenire, după cum reprezintă primul sau al doilea fel ... dacă munca creatoare e mult mai prețioasă, e prin faptul că e mult mai rară. De altmintrelea o diferențiere absolută a acestor două munci e cu putință numai în abstracție, în realitate însă nu poate să fie între oameni normal organizați un reprezentant pur al unei munci; fiecare le realizează pe amândouă și dacă am vorbit de două tipuri deosebite le-am înțeles numai după grad — unul reprezentând mai ales un ... Alexei Mateevici - Munca noastră ... numai asta va avea-o el în vedere. Ca o tovărășie de oameni care năzuiesc la dreptățile norodului, ale țărănimii și ale lucrătorilor, ea va munci din toate puterile, și în munca ei tot hojma se va opri să caute ce a făcut în trecut și ce trebuie să ... spun mai sus, este deci munca tuturor moldovenilor, este lupta lor pentru viață. În fața anului ce vine este de cuviință să urmărim desfășurarea acestei munci, să ne dăm socoteala ce-am făcut ș-am văzut în anul care trece și la ce trebuie să ne așteptăm la altul. Asta este ... Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. NuÂi păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme. Îi veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colț din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, și acolo, pe dânsul, Sărăcia își făcuse culcușul. Sta grecește pe tron cât e ziulica și nopticica de mare, și din loc să se miște, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii întrÂînsul nimic, atât era de vechi și de odorogit. Bietul Neagoe văzu că începe a da îndărăt; lucrurile ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Acela este numai ferice în viață, Ce știe a petrece în liniște și pace, Și cu puțin ce are se află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul meu pe lume eu nu doresc mai mult. Averi, înalte ranguri ce strălucesc în ochii Prostimei ne-ncercate, aduc supărări multe Și celor ce le cată, și celor ce le au. Cine n-a râde oare de-un om ce asudând Se cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât ... Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiţi Povestea celor necăjiți de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 7, 21 nov. 1910, p. 97—101 A fost odată un biet om necăjit ca vai de capul lui. Și nu era prost creștinul, dar o piază rea i se punea de-a curmeziș, așa că tot ce făcea îi ieșea pe dos. Muncea din răsputeri omul și abia ce putea să încropească după multe trude și necazuri câțiva bani, că o năpastă și da peste el, de-l lăsa și mai sărman ca mai înainte. Dar toate astea nu-i abăteau puterile, căci sădise, se vede, Dumnezeu într-însul viață de prisos ca să poată suferi mai bine. De la un timp și-a dat el cu gândul că poate locul unde i se nemerise să stea și să muncească e blăstămat. Și luându-și ce bruma îi mai rămăsese, se mută cu sărăcie cu tot aiurea. Dar nici acolo nu-i fu mai acătărei. În sfârșit, toate i se înturnau împotrivă, până ce la urma urmei se hotărî să-și încrucișeze mânile pe pept și să aștepte moartea liniștit. Și stând el așa, și privind în ... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite ... ... preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar Și clatine-ți temeiul sfințitului altar Și pângărească-ți vatra înaltei tale munci Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N-am în ceruri 10 X - Doamne, toate... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... Să plâng, să sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a înflorit, Entuziasmul a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână... Țărână, suntem toți țărână. III - ... Alexei Mateevici - Cântecul zorilor ... l-am răbdat. Vezi?! În zarea depărtării Zorile s-aprind, Sfânta zi a învierii Vine strălucind. Hai, măi frate, hai, măi frate, Nu munci robind, Hai să căutăm dreptate, Voie și pământ. Scoală, frate! Căci ne cheamă Zorile ce vin. Scoală, frate, și ia-ți seamă, Singur ți-ești ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUNCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru MUNCIT. MUNCÍ , muncesc , vb . IV . 1. Intranz . A desfășura o activitate , a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce , a crea ceva ; a avea o ocupație ; a lucra . 2. Refl . A - și da osteneală ; a se strădui , a se trudi . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A supune la cazne , a tortura . 4. Refl . și intranz . ( Înv . și pop . ) A suporta suferințe fizice sau morale ; a se chinui , a LUCRĂTÓR , - OÁRE , lucrători , - oare , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care lucrează , care muncește . 2. ( Despre zile ) În care se lucrează , de lucru . 3. ( Înv . ; despre plantațiile de vie ) Care dă rod . II. S . m . și f . Persoană care muncește producând bunuri materiale ; p . gener . orice om care muncește ( într - un anumit domeniu ) . - Lucra + suf . - ... similare acestora ; p . gener . persoană care desfășoară o muncă fizică ( în industrie ) ( 1 ) . 3. Adj . , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care torturează , chinuiește , căznește . - Munci TAYLORÍSM s . n . Metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament și pe baza unor îmbunătățiri aduse muncii prin eliminarea mișcărilor inutile , prin aplicarea unor metode mai eficiente , a evidenței și controlului , ducând astfel la creșterea randamentului muncii . [ Scris și : tailorism . - Pr . : ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o AUTOCRÍTIC , - Ă , autocritici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Analiză critică a activității și comportării proprii , care constituie o metodă de bază în acțiunea de îmbunătățire a muncii și de educare comunistă a oamenilor muncii . 2. Adj . Făcut pe bază de autocritică , pătruns de spiritul autocriticii ; de autocritică . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + critic ( ă ) ( sensul 1 după rus . ... V. S . n . 1. Greutate , dificultate ; împrejurare dificilă ; impas . 2. Povară , sarcină ; p . ext . partea cea mai grea , cea mai dificilă a unei munci INTENSITÁTE , intensități , s . f . 1. Însușirea de a fi intens ; grad de tărie , de putere , de forță . 2. ( Fiz . ) Valoarea anumitor mărimi . 3. ( Ec . ; în sintagma ) Intensitatea muncii = gradul de încordare al muncii , căruia îi corespunde un anumit consum de energie musculară și nervoasă a LÉNE s . f . Faptul de a se complăcea în inactivitate ; înclinația celui căruia nu - i place , care nu dorește , nu vrea să muncească , căruia îi place să stea fără să muncească ; trândăvie ; MANUFACTÚRĂ , manufacturi , s . f . 1. Formă de producție premergătoare marii industrii , caracterizată prin predominarea muncii manuale , prin diviziunea amănunțită a muncii în cadrul atelierului și prin reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere sub conducerea patronului . 2. Întreprindere industrială în care predomină munca manuală , în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum . Manufacturi de porțelan . 3. Produse ale industriei textile ; țesături . Magazin de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||