|
|
||
Vezi și:BLENORAGIE,
CONJUNCTIVITĂ,
ECZEMĂ,
FURNICĂTURĂ,
FURNICA,
LICHEN,
MÂNCĂRICI,
MÂNCA,
PĂDUCEL,
PECINGINE
... Mai multe din DEX...
MÂNCĂRIME - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÂNCĂRÍME, mâncărimi, s.f. Senzație (neplăcută) provocată de anumite boli ale pielii, de o iritație trecătoare, de înțepătura unor insecte etc. și însoțită de nevoia de a se scărpina; mâncărici. * Expr. A avea mâncărime de (sau la) limbă = a simți mereu nevoia de a vorbi; a fi foarte vorbăreț, palavragiu, limbut; a nu putea păstra un secret. - Mâncare + suf. -ime.Sursa : DEX '98 MÂNCĂRÍME s. v. prurit.Sursa : sinonime mâncăríme s. f., g.-d. art. mâncărímii; pl. mâncărímiSursa : ortografic MÂNCĂRÍM//E \~i f. Senzație de furnicare a pielii (provocată de diferite boli, de înțepătura unor insecte etc.) și însoțită de nevoia de a se scărpina; mâncărici. * A avea \~ de (sau la) limbă a) a nu fi în stare să păstreze tăcerea; b) a fi vorbăreț; palavragiu. /mâncare + suf. \~imeSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MÂNCĂRIMERezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MÂNCĂRIME. Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... fericit! Așa ziseră pe rând cele trei surori: Zavistia, Pizma și Prostia. Sora împăratului se simți, o clipă, rea, cum nu mai fusese, cu o mâncărime în vârful limbii și proastă ca un buștean. Se strecură pe lângă toate tainele încătușate în cruci, până în dreptul altor trei, cu părul din ... Ion Grămadă - O noapte de groază Ion Grămadă - O noapte de groază O noapte de groază de Ion Grămadă Călindarul poporului Bucovinean (1911), apud Cartea sângelui , editura Mușatinii, Suceava, 2002, pp. 118-124. Amândoi pășeam domol, braț la braț, privind cum se lungesc, împrejurul nostru, umbrele înserării peste ogoarele dogorâte ale toamnei, și vorbeam despre toate, despre știință, despre literatură, dar, mai ales, despre ce puteau vorbi doi studenți la vârsta noastră: despre dragoste. Poate era și taina înserării de vină, căci glasurile ne tremurau. Prin văzduh treceau cârduri de rațe sălbatice spre iazurile din apropiere, ca să se culce în păpurișul ce foșnea în bătaia vântului de seară, iar dinspre Suceava se auzea tocând și trăgând clopotele. Dar gândurile noastre luară alt curs, căci, deodată, răsări înainte-ne, de după sprânceana dealului, o turlă de biserică, a cărei cruce scânteia în focul asfințitului: era mănăstirea Hagigadar, ce se ridică stingheră în mijlocul câmpului, drept în vârful unei uriașe movile de pământ. Am hotărât să o vizităm, cu toate că era cam târziu, și, de aceea, am intrat în ogradă, unde nu ne-a ieșit nimeni înainte, deși ușa de la una din cele două chilii era deschisă larg și un ... Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet mi se părea că venea din fundul odăii și că ieșea dintr-o cutioară de fildeș săpată, ce se zărea pe masă în razele lunii care răzbătea prin fereastră. M-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mână acea cutie unde pusesem dimineața un galben olandez și o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, și adâncă a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieșind din cutie, două glasuri de altă lume, care zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc că m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot că a fi vreo rușine din parte-mi, pentru că nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun ... Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MÂNCĂRIMERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru MÂNCĂRIME. ... BLENORAGÍE , blenoragii , s . f . Boală venerică infecțioasă , manifestată prin mâncărime ... CONJUNCTIVÍTĂ , conjunctivite , s . f . Inflamație a conjunctivei , care se manifestă prin roșeață , mâncărime ECZÉMĂ , eczeme , s . f . Boală de piele , acută sau cronică , de natură infecțioasă sau alergică , caracterizată prin erupții , abcese , leziuni umede sau uscate ( însoțite de mâncărimi ... FURNICĂTÚRĂ , furnicături , s . f . Senzație neplăcută de înțepături și de mâncărime ... mișca în toate părțile ca furnicile ; a mișuna , a forfoti . 2. Tranz . impers . A avea o senzație neplăcută de mâncărime ... care face parte din acest grup . 2. Boală de piele cu evoluție cronică , caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime ... MÂNCĂRÍCI s . n . ( Fam . ) Mâncărime ... a ciupi . 4. ( Precedat de un pron . pers . la acuz . ; despre corp sau despre părți ale corpului ) A produce o senzație de mâncărime . 5. A roade cu dinții un lucru necomestibil , a - și înfige dinții într - un lucru necomestibil . 6. Fig . A face ... PĂDUCÉL , păducei , s . m . 1. Arbust sau arbore spinos din familia rozaceelor , cu frunze crestate , cu flori albe dispuse în buchețele , cu fructe comestibile , care se cultivă și ca plantă ornamentală ( Crataegus monogyna ) . 2. Insectă parazită care trăiește pe plante sau pe corpul unor mamifere ( Leptus autumnalis ) . 3. ( Pop . ) Boală de piele care se manifestă prin mâncărimi pe tălpi sau între degetele PECÍNGINE , pecingini , s . f . 1. Nume popular dat mai multor boli de piele contagioase , caracterizate prin erupții cu bășicuțe , care , uscându - se , lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi ; p . gener . eczemă . 2. Fig . Porțiune de teren ( într - o semănătură ) de pe care vegetația a dispărut din cauza unor plante parazite sau a unei boli . 3. Fig . Pată de mucegai , de murdărie , de igrasie pe un zid , pe o clădire Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||