Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ADRESĂ, CAPIE, CISTICERCOZĂ, DERMATOZOONOZĂ, EPIDERMOFIȚIE, FILARIOZĂ, INFILTRAȚIE, INFILTRAT, REZONANȚĂ, TUBERCULOZĂ ... Mai multe din DEX...

LOCALIZARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LOCALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) localiza. o ~ări cerebrale = legarea diverselor procese psihice de anumite regiuni ale scoarței cerebrale. * operă literară localizată. 2. detectare și precizare a poziției unui obiect, a unui zăcământ, a unui post de radioemisiune etc. 3. restrângere la un areal limitat, în distribuția biogeografică a speciilor. (< localiza)

Sursa : neoficial

 

LOCALIZÁRE, localizări, s.f. Acțiunea de a (se) localiza și rezultatul ei. ** Localizări cerebrale = legarea diverselor procese psihice de anumite regiuni ale scoarței cerebrale. ** (Tehn.) Detectare și precizare a poziției unui obiect, a locului unui defect dintr-o piesă, a unui zăcământ în scoarța terestră, a unui post de radioemisiune etc. ** Operă literară adaptată pentru a corespunde anumitor condiții de loc sau de timp. - V. localiza.

Sursa : DEX '98

 

LOCALIZÁRE s. (LIT.) adaptare, prelucrare. (O \~ dramatică.)

Sursa : sinonime

 

localizáre s. f., g.-d. art. localizării; pl. localizări

Sursa : ortografic

 

LOCALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) localiza și rezultatul ei. * Localizări cerebrale = legarea diverselor procese psihice de anumite regiuni ale scoarței cerebrale. ** Detectare și precizare a poziției unui obiect, a locului unui obiect într-o piesă etc. ** Operă literară localizată. [< localiza].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LOCALIZARE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru LOCALIZARE.

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

... vechii poezii tabietlii și încă lăutărești , a scris și o poezie cu totul nouă, care în o parte a ei este localizare de modele străine, însă aproape totdeauna localizarea e desăvârșită; vor fi Lamartine și Hugo la mijloc, însă cântați pe românește așa încât tiparul străin deloc ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific naţional în literatura română Caracterul specific național în literatura română de Garabet Ibrăileanu Spuneam într-un articol de acum câteva luni că literatura din Moldova a fost mai preocupată de realitățile naționale decât cea din Muntenia. Voim să întărim și să completăm această constatare prin câteva considerații noi. Mai întâi, credem că particularitatea aceasta este cauza pentru care proza a fost cultivată mai mult în Moldova decât în Muntenia. Proza de observație, care redă realitatea prin descriere, narație și reprezentare, a apărut în Moldova, începând cu Negruzzi. Înainte de epoca Eminescu, Moldova se exprimă mai ales în proză, poezia fiind reprezentată aproape numai prin Alecsandri, care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți -- Eliade, Cârlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. --, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". Dar mai bine să înșirăm pe scriitori, fără să mai ținem seamă de epoci. (Vom cita pe cei mai ...

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCALIZARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru LOCALIZARE.

ADRESĂ

ADRÉSĂ , adrese , s . f . 1. Indicație ( pe scrisori , pe colet etc . ) cuprinzând numele și domiciliul destinatarului . 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație , o instituție etc . 3. ( Inform . ) Expresie ( numerică ) pentru localizarea informației în memorie (

 

CAPIE

CÁPIE s . f . Boală a ovinelor , bovinelor , caprelor și cailor ( provocată de localizarea la creier a teniei ) care se manifestă prin amețeli , convulsii și mișcări repezi și dezordonate ; cenuroză ,

 

CISTICERCOZĂ

CISTICERCÓZĂ s . f . Boală parazitară la animale și la oameni , produsă de localizarea în organism a cisticercilor ;

 

DERMATOZOONOZĂ

DERMATOZOONÓZĂ , dermatozoonoze , s . f . Boală de piele foarte contagioasă , provocată de localizarea unor artropode parazitare de dimensiuni foarte

 

EPIDERMOFIȚIE

EPIDERMOFIȚÍE , epidermofiții , s . f . Boală de piele provocată de localizarea în epidermă a unor ciuperci

 

FILARIOZĂ

FILARIÓZĂ s . f . Boală provocată prin localizarea în organism a filariei și care se manifestă prin abcese , umflarea membrelor inferioare etc . [ Pr . : - ri -

 

INFILTRAȚIE

... INFILTRÁȚIE , infiltrații , s . f . 1. Infiltrare . 2. Pătrundere și localizare a unui agent vătămător într - o celulă , într - un țesut sau într - un organ ; boală provocată de acest agent . [ Var . : infiltrațiúne , înfiltráție s ...

 

INFILTRAT

INFILTRÁT^2 , - Ă , infiltrați , - te , adj . 1. Care a pătruns undeva ( neobservat ) . 2. ( În sintagma ) Țesut infiltrat = țesut în care s - au acumulat elemente celulare pentru a combat un agent vătămător ( microbian ) . - INFILTRÁT^1 , infiltrate , s . n . 1. ( Și în sintagma infiltrat TBC ) Leziune incipientă a tuberculozei pulmonare , datorită reactivării unor focare vechi de infecție tuberculoasă sau localizării recente a unei noi infecții . 2. Acumulare într - un organ sau într - un țesut al leucocitelor sau a altor celule ca reacție la pătrunderea unor agenți infecțioși , traumatici , alergici

 

REZONANȚĂ

... 3. ( Med . ) Tulburare de gândire la schizofrenici , caracterizată prin înlocuirea legăturilor de fond ale acțiunilor prin relații verbale , de obicei făcute după asonanță , rimă sau localizare

 

TUBERCULOZĂ

TUBERCULÓZĂ , tuberculoze , s . f . Boală infecțioasă și contagioasă produsă de localizarea bacilului Koch la plămâni , la intestine , la oase etc . care poate provoca distrugerea țesutului , supurații etc . ; boală