|
|
||
|
Cuvântul INSECTA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: INSECTĂ Vezi și:STRECHE, PURICE, ȘVAB, ACULEAT, IHNEUMONID, INSECTOFUNGICID, PTERIGOTĂ, AFID, APIDĂ, APTERIGOTĂ, BONDAR ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului INSECTA: INSECTĂ.
INSECTA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. INSÉCTĂ, insecte, s.f. (La pl.) Clasă care cuprinde mici animale nevertebrate din încrengătura artropodelor, cu corpul format din segmente diferențiate în cap, torace și abdomen, cu trei perechi de picioare articulate, respirând prin trahee sau prin tegumentul care este chitinizat și având dezvoltare prin metamorfoză; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. * Insecte dăunătoare = insecte care atacă plantele, animalele și oamenii sau produsele vegetale și animale. - Din fr. insecte.Sursa : DEX '98 INSÉCTĂ s. (ENTOM.) gânganie, gâză, hexapod, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.Sursa : sinonime inséctă s. f., g.-d. art. inséctei; pl. insécteSursa : ortografic INSÉCT//Ă \~e f. 1) la pl. Clasă de artropode având corpul segmentat, acoperit cu tegument protector, și trei perechi de picioare (reprezentanți: musca, albina, buburuza, furnica etc.). 2) Animal din această clasă. [G.-D. insectei] /Sursa : NODEX INSÉCTĂ s.f. Animal nevertebrat mic din încrengătura artropodelor, cu corpul format din segmente, cu trei perechi de picioare articulate, cu respirație traheeană și cu dezvoltare prin metamorfoză. ** (la pl.) Clasă din care face parte acest animal. // (În forma insecti-, insecto-) Element prim de compunere savantă cu sensul de "insectă", "referitor la insecte", "de insecte". [< fr. insecte, lat. insectum].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru INSECTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru INSECTA. Gelu Vlaşin - Pahlawan Pahlawan de Gelu Vlașin la tropic orgasmul nu-ți mai ajunge până la ureche să te-ntrebe cum o mai duci de azi pe mâine cu purecii care-ți gâdilă spinarea ai devenit o bufniță pe care poți să o alungi chiar acum uite așa simplu ca bună ziua așteptările astea — ai ai ai oh oh doare doare doareee doa-reee doaaaaaaaaareeeeeee insecta aia pe care-o înțepi în pântec stă chiar în centrul palmei tale în centrul mamei mele în centrul centrului meu în miezul pământului în buricul pământului insecta aia sunt Ion Luca Caragiale - Termitele... Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ... Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului ... face să ajungem! Romanul nu poate găsi emul în clasificația sa științifică decât poate în Cultivatorul, care susținea zilele trecute că mălura grâului este o... insectă, și că tot insectă e și răutăciosul criptogam perinospora infectans, de care se bolnăvesc cartofii. Se înțelege că tot atât de puțin sunt criptogamele insecte, cât sunt buruieni pucioasa ... Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... D-o linie greșeală, și piere-ntr-un moment... Din astă nimicie în care el se crede, Pierdut în elemente, un punct microscopic, Suflare de insectă ce nici chiar el se vede, O particulă-a brumei pe val oceanic, Se simte totd'odată că nu mai e nemernic; E ... A descompune corpuri, și globuri depărtate S-aținte, ș-a lor lege s-aplice la a sa. Ființă mult schidoală! insectă gânditoare! Piticule gigantic! furnică creator! O rază-ți numai poate cu-ntregul să măsoare Și tu întreg, - nimica!... un vierme târâtor. De ce oare Puterea ... Dimitrie Bolintineanu - La un orb Dimitrie Bolintineanu - La un orb La un orb de Dimitrie Bolintineanu Tu n-ai văzut prin ochii-ți lumina niciodată. O noapte fără fund Vederea ta absoarbe și viața ți s-arată Un râu ce geme-n umbră și umbrele-l ascund. Da, tu ghicești lumina prin ochii minții tele, Printr-înșii, tot despici. Prin ei tu mergi la bine și te ferești de rele, Prin ei d-amorul țării atât de drag ne zici! Sunt însă orbi în lume de inimă, de minte. Acestii, c-un cuvânt, Merită ca să-i plângem de tine înainte, Trăiesc orbi în lumină și morți în viață sânt! Orb este cel ce cată lumina să oprească În cursu-i regulat, Ce crede-această viața ironie cerească, Că lumea moștenire la cei vicleni s-a dat! Insecte mici de noapte ce luptă cu vulvoarea Și arse-n sânu-i, pier. Dar tu nu ești ca dânșii! Speranța și amoarea Revarsă p-a ta față lumini ce vin din Gelu Vlaşin - 8:50 â†�â†� 8:37 8:50 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 9:09 →→ melcul tău răsucindu-se când la intrare bat alunele în coaja unei întâmplări insecte cu senzații tari se rostogolește spuma trezindu-se pictată pe sânii tăi ca o lună plină hai---------------hui în patul lui procust culorile războiului peste coapsele tale buzele pământului deschizând porțile râului galben să-mi naufragieze co....................rabia (în străfundul George Topîrceanu - Sonet estival George Topîrceanu - Sonet estival Sonet estival de George Topîrceanu Din cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan, Un soare imobil și diafan Trimite raze perpendiculare. Orașul "adâncit ca-ntr-o visare", Cu tot aspectul lui cotidian, E bântuit în fiecare an De felurite boli imaginare. Prin atmosfera plină de insecte, Vin de departe adieri suspecte: Se furișază molima perfidă... Trag storul la fereastră și, de frică, Simt inima cum mi se face mică Cât un microb de febră tifoidă. [[Categorie:George Ion Luca Caragiale - Un artist Ion Luca Caragiale - Un artist Un artist de Ion Luca Caragiale Mai mult decât oricare alta, breasla bărbierească mi-este foarte simpatică... Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, cu coturnul, arcușul, condeiul — mai știu eu cu ce! De aci, neînvinsa pornire către artele frumoase caracteristică la toți bărbierii. O sumă dintre dânșii, împinși de patima lor pentru teatru, s-au făcut artiști dramatici; mulți alții scriu poezii, de obișnuit lirice, mai adesea galante; mai toți trebuie să știe cânta cu un instrument, prin ajutorul căruia, în momentele pierdute, își traduc în melodii acea încărcare de simțiri ce ne-o dă, unora dintre noi, lumea cu lumina ei, cu formele, mișcările și zgomotul ei... Da, cum se rupe la vreme copilul din mamă, acea încărcare de simțiri caută să se rupă din sufletul nostru: trebuie înapoiată cui ne-a dat-o. Ascunsă-n noi, ne muncește, ne chinuie, nu ne dă pace pân' ce n-o întoarcem în dar lumii, care n-o recunoaște și n-o primește decât învăluită în fâșii smulse din sufletul nostru — pecetia sincerității darului. Dar e oare un mijloc mai puternic ca să ne scăpăm de toată haotica năvălire ... Mihai Eminescu - Viața (Eminescu) ... a ei ureche, Deschizând fereastra, să intre o lasă Între flori să doarmă și să-i stea în casă. Se iubiră cele două proletare: O insectă-umană, una zburătoare. Fata stând pe gânduri, vesela albină Cu galanterie de buze-i s-anină, Ca și când i-ar zice: ,,Au nu știi ... Urmuz - Cotadi şi Dragomir Cotadi și Dragomir de Urmuz Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru și veșnic neras. Părul negru ca pana corbului e plin de mătreață și încărcat cu sclipitori și scumpi piepteni de bagă. Cotadi nu are niciodată pozițiunea verticală, din cauza unei îmbrăcăminte de șiță ce-i formează un fel de cuirasă și care, deși îl jenează teribil, o poartă însă cu o desăvârșită abnegație direct pe piele, sub cămașa țărănească cu ciucuri, de care nu se desparte niciodată. O particularitate a lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se poate ... Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească Grigore Alexandrescu - Viaţa câmpenească Viața câmpenească de Grigore Alexandrescu Dlui V. G. C. Așa, simpla viețuire Eu știu să o prețuiesc Și de acea fericire Voi bucuros să-ți vorbesc. Dar florile și verdeața, Apusul și dimineața, Și fluierul câmpenesc, Cu patimi, cu chinuri grele, Cu starea inimii mele, Nicicum nu se potrivesc. Departe de-acele locuri, Ce poate m-ar fi-nsuflat, De țărăneștile jocuri Ce-adesea m-au încântat, Cuprins de nemulțumire, De grijă și de mâhnire, De soarta mea ocolit, În rele ce mă-mpresoară, Ce gânduri, idei omoară, Duhul își pierde puterea: E greu să descrii plăcerea, Când sufletul e mâhnit. Însă a mea mulțumire Pentru a ta găzduire Eu tot nu o pot uita, Și cât va sta prin putință Voi pune a mea silință Adevăru-a imita; Măcar în vorbele mele Să pot să găsesc vopsele, Să știu să-ntrebuințez Culorile osebite, Tonurile felurite, Care stilu-nsuflețez; S-arăt atâta simțire, Câtă simțeam mulțumire, Când dulcea serii răcoare În preajmă-mi se întindea, Și patimi sfâșietoare, Ca aburi din lac, din mare Deșertul mi le-absorbea. Cuprinsul, unde odată Împreună-am viețuit, Și plăcerea-adevărată ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSECTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 214 pentru INSECTA. ... STRÉCHE , streche , s . f . Nume dat mai multor specii de insecte foarte vătămătoare pentru animalele domestice : a ) ( și în sintagma strechea vitelor ) insectă de mărimea unei albine , cu corpul păros , negru sclipitor , ale cărei larve trăiesc ca paraziți sub pielea vitelor cornute mari , hrănindu - se cu sângele lor ... păroasă , care își depune larvele în nările oilor , de unde ajung în sinusurile frunții , producând moartea animalelor ( Oestrus ovis ) ; c ) ( și în sintagma strechea cailor ) insectă mare de culoare galbenă - brună , păroasă , care își depune ouăle pe corpul sau pe coama cailor , de unde larvele ajung în intestin ( Gastrophilus equi ) ; d ... ... din corpul omului sau al unor animale . 2. Numele a două specii de insecte parazite mici , care trăiesc pe plante : a ) insectă de culoare albastră sau verde , cu un cap mic și cu antene subțiri , care distruge legumele , în special răsadul de varză ( Haltica obracea ) ; b ) insectă ... ... s . m . Numele a două insecte din ordinul ortopterelor , care trăiesc în locuri întunecoase și se hrănesc cu resturi alimentare : a ) insectă lată , moale , de culoare neagră - cafenie , care miroase urât ; libarcă , gândac - de - bucătărie , gândac - negru ( Blatta orientalis ) ; b ) insectă ... Adj . ( Despre insecte ) Care are ac . 2. S . f . ( La pl . ) Grup de insecte himenoptere care au ovipozitorul terminat cu un ac ; ( și la sg . ) insectă ... IHNEUMONÍD , ihneumonide , s . n . ( La pl . ) Familie de insecte himenoptere cu abdomenul lung și pedunculat , ale căror larve parazitează alte insecte ( Pimpla ) ; ( și la sg . ) insectă ... 1. Adj . Care combate insectele dăunătoare și ciupercile parazite . 2. S . n . Substanță chimică folosită pentru combaterea insectelor dăunătoare și a ciupercilor parazite . - Insectă ... PTERIGÓTĂ , pterigote , s . f . ( La pl . ) Subclasă de insecte superioare , cuprinzând toate insectele cu aripi ; ( și la sg . ) insectă ... AFÍD , afide , s . n . ( La pl . ) Subordin de insecte homoptere , cuprinzând păduchii de plante mici , cu forme aripate și nearipate ( Aphidinea ) ; ( și la sg . ) insectă ... APÍDĂ , apide , s . f . ( La pl . ) Familie de insecte himenoptere care cuprinde albinele și bondarii ; ( și la sg . ) insectă ... APTERIGÓTĂ , apterigote , s . f . ( La pl . ) Subclasă de insecte lipsite de aripi ; ( și la sg . ) insectă BONDÁR , bondari , s . m . Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina ; bărzăun ( Bombus ) ; ( pop . ) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie . - Formație Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||