Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HEMOGRAMĂ, CILINDRURIE, ERITROBLAST, ERITROCIT, HEMATIMETRIE, HEMATOFAGIE, HEMATOZOAR, HEMATURIE, HEMOCITOMETRU ... Mai multe din DEX...

HEMATIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HEMATÍE, hematii, s.f. Celulă sangvină de culoare roșie, datorită hemoglobinei pe care o conține; globulă roșie, eritrocit. - Din fr. hématie.

Sursa : DEX '98

 

HEMATÍE s. f. element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. (< fr. hématie)

Sursa : neoficial

 

HEMATÍE s. (ANAT.) eritrocit, globulă roșie.

Sursa : sinonime

 

hematíe s. f., art. hematía, g.-d. art. hematíei; pl. hematíi, art. hematíile

Sursa : ortografic

 

HEMATÍ//E \~i f. Celulă sangvină de culoare roșie, care transportă oxigenul și bioxidul de carbon în sânge; globulă roșie; eritrocit. [G.-D. hematiei] /hématie

Sursa : NODEX

 

HEMATÍE s.f. Element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. [Gen. -iei. / < fr. hématie].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HEMATIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru HEMATIE.

HEMOGRAMĂ

HEMOGRÁMĂ , hemograme , s . f . Examen de laborator care stabilește compoziția sângelui ( numărul de hematii , leucocite și trombocite dintr - un milimetru cub de sânge , procentul diferitelor tipuri de leucocite și conținutul în hemoglobină al hematiilor ) ; ( concr . ) buletin care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de

 

CILINDRURIE

CILINDRURÍE s . f . ( Med . ) Prezența în urină a unor elemente microscopice formate din albumină , hematii , celule epiteliale etc . , care caracterizează afecțiunile

 

ERITROBLAST

ERITROBLÁST , eritroblaști , s . m . Globulă roșie primitivă , cu nucleu , care dă naștere

 

ERITROCIT

... ERITROCÍT , eritrocite , s . n . ( Anat . ) Hematie

 

HEMATIMETRIE

HEMATIMETRÍE , hematimetrii , s . f . ( Med . ) Numărătoare a

 

HEMATOFAGIE

HEMATOFAGÍE , hematofagii , s . f . 1. ( Med . ) Fagocitoză a hematiilor . 2. Faptul de a se hrăni cu

 

HEMATOZOAR

HEMATOZOÁR , hematozoare , s . n . Sporozoar parazit , care trăiește în hematii la om și în tubul digestiv al țânțarului anofel și care este agentul patogen al malariei ( Plasmodium malariae ) . [ Pr . : - zo -

 

HEMATURIE

HEMATURÍE , hematurii , s . f . Prezență a sângelui sau a hematiilor în urină , întâlnită în unele afecțiuni renale , vezicale , ureterale

 

HEMOCITOMETRU

HEMOCITOMÉTRU , hemocitometre , s . n . ( Med . ) Dispozitiv de măsurare a