|
||
Vezi și:ATLETIC,
HALTEROFIL,
HALTEROFILIE,
MIJLOCIU
... Mai multe din DEX...
HALTERĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. HALTÉRĂ (HÁLTERĂ), haltere, s.f. 1. Aparat de atletică grea, alcătuit din două rânduri de discuri sau sfere metalice de diferite greutăți, fixate la capetele unei bare; greutate. 2. (La pl.) Ramură sportivă care constă în ridicarea halterelor (1). - Din fr. haltère.Sursa : DEX '98 HALTÉRĂ s. f. 1. aparat din două rânduri de discuri metalice legate printr-o bară, folosit în atletica greacă; ganteră. * (pl.) sport practicat cu acest aparat. 2. (pl.) balansiere (3). (< fr. haltère)Sursa : neoficial HALTÉRĂ s. (SPORT) greutate. (A ridicat o \~ de 100 de kg.)Sursa : sinonime haltéră (sport) s. f., g.-d. art. haltérei; pl. haltéreSursa : ortografic hálteră (zool.) s. f., pl. háltereSursa : ortografic HALTÉR//Ă \~e f. sport 1) Aparat de atletism alcătuit dintr-o bară, la capătul căreia se fixează discuri metalice de diferite greutăți. 2) la pl. Sport practicat cu acest aparat; atletică grea. [G.-D. halterei] /Sursa : NODEX HALTÉRĂ s.f. 1. Aparat alcătuit din două rânduri de discuri metalice legate între ele printr-o bară, folosit în atletica grea. ** (la pl.) Sport practicat cu acest aparat. 2. (la pl.) Balansiere (3). [< fr. haltère, cf. gr. halter - balanță].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HALTERĂRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru HALTERĂ. ATLÉTIC , - Ă , atletici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . De atlet , de atletism ; ca de atlet . 2. S . f . ( În sintagmele ) Atletică ușoară = atletism . Atletică grea = sportul cu HALTEROFÍL , halterofili , s . m . Persoană care practică sportul cu HALTEROFILÍE s . f . ( Ieșit din uz ) Sportul ridicării MIJLOCÍU , - ÍE , mijlocii , adj . 1. Care se găsește la mijlocul unei linii , al unei suprafețe , al unui spațiu etc . 2. ( Adesea substantivat ) Care este al doilea dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia ; mezin . 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea , calitatea , valoarea etc . ; de mijloc , potrivit , mediu ^2 . 4. ( Sport ; în sintagmele ) Categorie mijlocie ( mare ) ( și substantivat , f . ) = categorie de greutate la box , lupte și haltere , situată între semimijlocie și semigrea . Categorie mijlocie ( mică ) ( și substantivat f . ) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte . - Mijloc + suf . - |