Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: GRIMA

  Vezi și:GRIMAT, GRIMA, GRIMARE, GRIMASĂ, MACHIA, OȚĂRÎ, SCHIMONOSI, ZGÂMBOI, ZGÂMBOIT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului GRIMĂ: GRIMA.

 

GRIMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

GRÍMĂ, grime, s.f. Machiaj (pentru actori). - Din grima (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

GRÍMĂ s. f. totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. (< fr. grime)

Sursa : neoficial

 

GRÍMĂ s. v. grimare.

Sursa : sinonime

 

grímă s. f., g.-d. art. grímei; pl. gríme

Sursa : ortografic

 

GRÍM//Ă \~e f. Totalitate a mijloacelor cosmetice (fard, pudră, plastilină etc.) folosite de actori pentru a-și modifica trăsăturile feței în conformitate cu rolul cerut; machiaj. /Din a grima

Sursa : NODEX

 

GRÍMĂ s.f. Totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. [< fr. grime, cf. it. grimo - ridat].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru GRIMĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru GRIMĂ.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Viersul

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Viersul Viersul de Bogdan Petriceicu Hasdeu Homer cânta mânia divinului Ahille, Și Dante Tartarul cânta; Poetul, când se naște în amărâte zile, Amar și el ca lumea, nu cântă pe copile, Nici cupa baccanală nu-l poate îmbăta! Și eu câteodată smulg harpa din tăcere, Când sparge muza pieptul meu, Căci înima zdrobită răsună prin cădere Și saltă desperată în spasmuri de durere, Scoțând din agonie un țipăt scurt și greu; O poezie neagră, o poezie dură, O poezie de granit, Mișcată de teroare și palpitând de ură, Ca vocea răgușită pe patul de tortură, Când o silabă spune un chin nemărginit! Ar fi o ironie să cânt eu flori și stele În veacul nostru pe pământ, Când ele sunt o larvă grimată cu văpsele, Iar adevărul geme tempeste și rezbele, Blestem, urgie, neguri, pucioasă și mormânt! Lăsați pedestrei proze minciuna curtezană! Al cântului entuziazm Respinge veselia spoită și vicleană, Când totul împrejiuru-i printr-o imensă rană Exală din cangrenă un colosal miasm! Homer cânta mânia divinului Ahille, Și Dante Tartarul cânta; Poetul, când se naște în amărâte zile, Amar și el ca lumea, nu cântă pe copile, Nici cupa baccanală nu-l poate

 

Gheorghe Asachi - Vulpea, momița și fiarele

Gheorghe Asachi - Vulpea, momiţa şi fiarele Vulpea, momița și fiarele de Gheorghe Asachi Murind Leul împărat, Fiarele s-au adunat Pe temeiul legei lor Să-și aleagă-un domnitor. Deci corona din cutie, Ce-avu șerpele-n păstrare, S-au fost scos în adunare Să o cerce cui să vie. Îns-oricâți o probuia, Nici unuia nu-i venea. Că deși toți aveau gust, Având unii cap îngust, Corona pe nas cădea, Alții gros și cap cornut, Încât ea n-au încăput. Deci momița cea bufonă Vru să cerce-acea coronă, Face șegi și mii grimase, Coțcării cu toate clase, Încât cap-au lunecat Și corona i-au întrat. Asta aleasă ghibăcie Minței sale dând protie, Toate fiarele o urează, Domnitoare o proclamează Numai vulpei n-au plăcut Lucrul care s-au făcut. Tăcând a ei sentiment, Ea-i face un compliment Ș-au zis: Doamnă, o comoară Zace-ascunsă lângă o moară. Cred că altul nu o știe; Deci aceasta după legi Se cuvine, doamnă, ție! Deși doamna iubea șegi, Cu argint nu șuguia, Ce supt stâncă-l încuia. Spre-a nu fi deci înșălată, Cu vulpea aleargă-ndată Să apuce-acel odor. Dar, ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 Notă Distribuție Persoane Cucoana CALIOPI BUSUIOC TROHIN , vameș și amorezat de c-na Caliopi DRĂGĂNESCU , nepotul său TEODORINI BARON FLAIMUC SIGNIOR TURLUPINI KIR LACHERDOPOLOS STĂNICĂ , băiet de țăran, slugă la c-na Caliopi Scena I Scena se petrece la Burdujăni, în casa c-nei Caliopi. Teodorini (Teatrul înfățișează un salon) DRĂGĂNESCU (singur) . În sfârșit iată ziua cea mare... Of! și tare-s îngrijit! Pănă aici, slavă Domnului, toate merg bine. Cucoana Caliopi a priimit tustrele răvașele, și a rămas încântată de dânsele. Așteaptă cu cea mai vie nerăbdare vizita pețitorilor ei; și ideea unor izbânde așa de frumoase o fac rea și amarnică cătră moșu-meu. Macar de l-ar face să se lasă de dânsa! Când se-ntâmplă ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

Mihai Eminescu - Geniu pustiu Geniu pustiu de Mihai Eminescu Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, extrageți din asteăaî poezia ce poate exista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri), am dat peste un volum mai nou: Novele cu șase gravuri. Deschid și dau de istoria unui rege al Scoției care era să devină prada morții din cauza unui cap de mort îmbălsămat. Închipuiți-vă însă că pe cine l-a pus litograful să figureze în gravuri de rege al Scoției? Pe Tasso! Lesne de explicat: Economia. Am scos întradins portretul lui Tasso spre-a-l compara. Era el, trăsură cu trăsură. Ce coincidențe bizare pe fața pământului, îmi zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRIMĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru GRIMĂ.

GRIMAT

... GRIMÁT , - Ă , grimați , - te , adj . ( Mai ales despre actori ) Machiat . - V. grima

 

GRIMA

GRIMÁ , grimez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat ; p . gener . a ( se )

 

GRIMARE

... GRIMÁRE , grimări , s . f . Acțiunea de a ( se ) grima . - V. grima

 

GRIMASĂ

GRIMÁSĂ , grimase , s . f . Strâmbătură voită sau spontană a feței ( care exprimă o anumită stare

 

MACHIA

... MACHIÁ , machiez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) farda ( minuțios , cu artă ) ; a ( - și ) face machiajul ( pentru scenă ) . V. grima

 

OȚĂRÎ

OȚĂRÎ , oțărăsc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) 1. A se mânia , a se înfuria ; a se răsti la cineva . 2. A face grimase , a se strâmba ( din cauza unei băuturi sau a unei mâncări neplăcute la gust ) . [ Var . : oțărí , oțerí , oțerî vb .

 

SCHIMONOSI

SCHIMONOSÍ , schimonosesc , vb . IV . 1. Tranz . A deforma , a strica , a strâmba , a poci aspectul . Schimonosește cuvintele . 2. Refl . ( Despre oameni ) A se strâmba , face grimase ; p . ext . a face nazuri . [ Var . : ( reg . ) schimosí

 

ZGÂMBOI

ZGÂMBOÍ^2 , zgâmboiesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A se strâmba , a se schimonosi ; a face grimase . - Et . nec . ZGÂMBÓI^1 , zgâmboi , s . m . ( Fam . ) Copil ( mic ) , puști , pici . - Et .

 

ZGÂMBOIT

ZGÂMBOÍT , - Ă , zgâmboiți , - te , adj . ( Reg . ) Schimonosit , cu grimase . - V. zgâmboi ^