A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru FECUNDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru FECUNDA.

Cincinat Pavelescu - Unui poet fecund și prolific

... Cincinat Pavelescu - Unui poet fecund şi prolific Unui poet fecund și prolific de Cincinat Pavelescu Poetul Barbu jura Camilii Că nu mai face copii defel; Ce fericire pentru familii, Dacă și tatsu jura ca el ...

Cincinat Pavelescu - Unei scriitoare fecunde

Cincinat Pavelescu - Unei scriitoare fecunde Unei scriitoare fecunde de Cincinat Pavelescu și fără discernământ în dragoste Doamna Rica n-o să poată Proză multă să mai scrie, Fiindcă prea și-a pus-o toată În amor și-n

Cincinat Pavelescu - Unui poet prea fecund

... Cincinat Pavelescu - Unui poet prea fecund Unui poet prea fecund de Cincinat Pavelescu Un premiu dăruiesc în bani Cui calcula-va-n zece ani, Câți pași străbate bulevardul Și câte rânduri necitite, Pe fiecare zi ...

Alexandru Vlahuță - În zile grele

Alexandru Vlahuţă - În zile grele În zile grele de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei. Citeam, și-mi păreau basme, cum se lăsau pe țară Întunecate oarde, ca norii de lăcuste. Vuia-n văzduh năvala puhoaielor din puste, Cum răpăie pământul sub ploile de vară. Citeam de lanuri arse, de sate pustiite, Femei, cu prunci în brațe, prin codri rătăcind, Câte-un bătrân ce cată, din vârful unui grind, Cum trec, mânați în cârduri, ca turmele de vite, Cum trec, duși în robie, subt bici, feciori și fete, Și carele-ncărcate cu bogăția țării, Și-n urmă, cât bat ochii, în limpezișul zării, Grămezi de scrum din toată strânsura pe-ndelete... Citeam și-mi păreau basme. Și iată că destinul Vru să trăiesc aievea acele zile grele; Și văd cum calcă lifta pământul țării mele, Cum tot avutul nostru ni-l bântuie străinul: Să nu mai știu nimica de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de ...

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Muntele și valea

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Muntele şi valea Muntele și valea de Bogdan Petriceicu Hasdeu Nebun, nebun de mii de ori Acel ce cată grâu și flori Pe munții rătăciți în nori: Sunt tari, sunt nalți, sunt de granit, Dar fruntea lor cea triumfală Abia rodește cu sfială Un mușchi mănunt și otrăvit. Priviți, priviți aceste văi, De râulețe și de căi, De busuioace și de clăi Brăzdate ca un curcubeu: Se scaldă struguru-n lumină, Și iese mierea din albină, Și totu-i plin de Dumnezeu! Nu sus, nu sus la cei avuți, În norii fumului pierduți, Se nasc fecundele virtuți. Poporul ce suspină jos E singur valea roditoare, În care crește grâu și floare, Bun și

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune

... ori antipatii pentru unii oameni sau unele lucruri ? Idiosincrasiile nu se discută. Acestea mi le spuneam eu, gîndindu-mă la cazul d-lui Gîrleanu, acest fecund și variat scriitor, al cărui stil și ingeniozitate m-au fermecat totdeauna. Cînd iată că ultimul număr al "Vieții românești" îmi dă un fel de ...

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ştefan-Vodă Închinare lui Ștefan-Vodă de Dimitrie Gusti Informații despre această ediție 1871 Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută, Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vînt trăgînd s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rînduri înecate Se par că lasă-n urmă o voce suspinînd ? Durere !... și-i profundă cînd România plînge Cu fruntea-nfășurată de doliu la mormînt ; Durere-i pretutindeni, durerea se răsfrînge, În valea și Carpatul ce-i românesc pămînt. Ca valurile mărei ce-n sînu-i se frămîntă Și spre un țărm sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i ...

George Topîrceanu - Rapsodii de vară

... gâze și gângănii Ce sar și fac mereu Mătănii Când trec prin dreptul meu, Și-mpreunându-și zborul, În ierburi își ascund Amorul Multiplu și fecund. IV Și-n vremea asta, oare, Când eu visez mereu La soare - Ce face dorul meu? Iubirea mea nebună, De-abia trezită-n zori, Adună ...

George Topîrceanu - Ripostă

George Topîrceanu - Ripostă Ripostă de George Topîrceanu 1919. Se referă la Octavian Tăslăoanu, aflat în polemică, pe atunci, cu Topîrceanu. În 1919 conducea revista Luceafărul . — Unui gazetar care cerea să fie spânzurat — Vrei să mă spânzuri, vasăzică?... Când te-am citit, în adevăr, Îți dau cuvântul că de frică Mi s-a zbârlit un fir de păr ! Cum? ți-a venit așa, deodată, Netam-nesam? Păreai un om cu judecată — La asta nu mă așteptam. Te-ai supărat și-ți pare rău Că-s încă viu? Păcat că ești de la Tazlău, Păcat că trebuie să-ți scriu ! Dar asta-i datoria mea: Să dau cu zacherlină-n proști. Talent avem — o recunoști. Atunci, păzea ! Păzea, să nu dai de rușine, Să nu te strâng într-un sonet. Să nu te spânzur eu pe tine De-un epitet ! Păzea, că muza mi-i fecundă Și când te-oi prinde nu te scap: Cu șapte rime pe secundă Îți dau la cap ! Păzea, să nu te-aștern pe-o filă Și-n roca unui vers masiv Să te-ncrustez definitiv Ca pe-o fosilă ! Păzea, să nu-ți înfig în coastă O ...

Paul Zarifopol - Recreația criticului

Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ...

Vasile Alecsandri - La gura sobei

... și perioade întregi versificate, încât lesne s-ar putea crede că poveștile ar fi poeme antice prozaite cu timpul. În ele aflăm producerile unui geniu fecund și original, precum: feți-frumoși cu părul de aur, fete de împărați atât de frumoase, că par a fi rupte din soare, cai ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FECUNDA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru FECUNDA.

FECUND

FECÚND , - Ă , fecunzi , - de , adj . 1. ( Biol . ) Care este apt să se reproducă ; ( sens curent ) care se înmulțește ușor și repede ; prolific . 2. Fig . ( Despre idei , imaginație etc . ) Bogat . 3. Fig . ( Despre oameni ) Care scrie , compune , produce , publică mult , care are capacitatea de a da , ușor și repede , opere de creație , producții artistice sau

FECUNDAȚIE

FECUNDÁȚIE , fecundații , s . f . ( Biol . ) Fenomen de unire a două celule sexuale de sex diferit , din care rezultă o singură celulă - ou , ce asigură un nou reprezentant al speciei ; fecundare , fecundat ^

FECUNDAT

FECUNDÁT^2 , - Ă , fecundați , - te , adj . În care crește o nouă ființă . - V. fecunda . FECUNDÁT^1 s . n . Faptul de a fecunda . - V.

FECUNDARE

FECUNDÁRE , fecundări , s . f . Acțiunea de a fecunda și rezultatul ei ; fecundație , fecundat ^1 . - V.

CĂLCA

CĂLCÁ , calc , vb . I . I. 1. Intranz . A pune piciorul pe ceva sau pe undeva ; a păși . 2. Tranz . ( Pop . ; despre bărbătușul păsărilor ) A fecunda . 3. Intranz . A intra , a veni undeva , a se abate . 4. Tranz . A cutreiera , a străbate un drum , o regiune etc . 5. Tranz . Fig . A încălca pustiind și prădând . II. Tranz . 1. A strivi , a zdrobi , a nimici cu picioarele . 2. A nu respecta o hotărâre , o lege , o obligație etc . III. Tranz . A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de

FERTIL

... FERTÍL , - Ă , fertili , - e , adj . ( Despre terenuri , pământ ) Care dă ( multe ) roade , care produce mult ; roditor , productiv , fecund

MONTA

MONTÁ^2 , pers . 3 montează , vb . I. Tranz . ( Despre animale masculine ) A efectua o montă , a fecunda . MONTÁ^1 , montez , vb . I . Tranz . 1. A fixa la locul lor diferite piese ale unui sistem tehnic ; a asambla , a îmbina . 2. A pregăti reprezentarea unui spectacol artistic , a pune în scenă . 3. Fig . A pune la

REGINĂ

REGÍNĂ , regine , s . f . 1. Femeie care deține prerogativele unui rege , fiind suverana unui regat . 2. Soție de rege . 3. Fig . Ceea ce deține o poziție privilegiată , importantă , dominantă , într - un anumit domeniu . 4. Compus : regina - nopții = nume dat unor plante de grădină cu flori albe , roșietice sau violete care se deschid la căderea nopții și răspândesc un miros plăcut ( Nicotiana ) . 5. ( Entom . ) Albină femelă fecundă , care depune ouă : matcă . 6. Piesa cea mai importantă la jocul de șah , după rege , care poate fi mutată în orice direcție , atât în linie dreaptă cât și în diagonală ;