Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ACRINIE, DEJECȚIE, EXCRETA, EXCRETOR, NEFRIDIE, VEZICĂ ... Mai multe din DEX...

EXCREȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EXCRÉȚIE, excreții, s.f. Faptul de a excreta; proces de eliminare a produşilor rezultați din procesele de dezasimilație ale organismului animal. ** Substanță eliminată de organism ca rezultat al proceselor biochimice. - Din fr. excrétion, lat. excretio.

Sursa : DEX '98

 

EXCRÉȚIE s. f. eliminare din organism a produselor provenite din activitatea metabolică. * materialul eliminat. (< fr. excrétion)

Sursa : neoficial

 

EXCRÉȚIE s. (FIZIOL.) secreție exocrină, secreție externă.

Sursa : sinonime

 

excréție s. f. (sil. -ți-e), art. excréția (sil. -ți-a), g.-d. art. excréției; pl. excréții, art. excréțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

EXCRÉȚI//E \~i f. 1) Proces de eliminare a substanțelor neutilizate de organism. 2) Substanță eliminată. [G.-D. excreției; Sil. -ți-e] /excrétion, lat. excretio, \~onis

Sursa : NODEX

 

EXCRÉȚIE s.f. Eliminare a substanțelor inutile sau vătămătoare din organism în urma proceselor biochimice; substanță eliminată. [Gen. -iei, var. excrețiune s.f. / cf. fr. excrétion].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXCREȚIE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru EXCREȚIE.

ACRINIE

... ACRINÍE s . f . Lipsă de secreție sau de excreție

 

DEJECȚIE

DEJÉCȚIE , dejecții , s . f . 1. Evacuare a excrețiilor din organism , în special a materiilor fecale ; ( concr . ) materia fecală evacuată . 2. ( În sintagma ) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai , alcătuită din bolovănișuri , pietrișuri , nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă . [ Var . : dejecțiúne s .

 

EXCRETA

... EXCRETÁ , excretez , vb . I . Tranz . A elimina prin excreție

 

EXCRETOR

... EXCRETÓR , - OÁRE , excretori , - oare , adj . Care se referă la excreție

 

NEFRIDIE

... NEFRÍDIE , nefridii , s . f . Organ de excreție

 

VEZICĂ

... VEZÍCĂ , vezici , s . f . 1. Organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau de secreție , pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa . 2. ( În sintagma ) Vezică înotătoare = organ al peștilor în formă ...