Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul EVITAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: EVITA

  Vezi și:EVITA, CHESON, CONTRAȘINĂ, DECOMPRESIUNE, DEGAJA, ELUDA, EVITABIL, EVITARE, FATALITATE, FERI, GALB ... Mai multe din DEX...

EVITAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EVITÁ, evít, vb. I. Tranz. A căuta scape de...; a se feri de...; a ocoli. ** A împiedica; a îndepărta, a înlătura. O reparație mică poate evita pagube mari. - Din fr. éviter, lat. evitare.

Sursa : DEX '98

 

EVITÁ vb. tr. 1. a ocoli, a se feri de... * a împiedica; a înlătura. 2. (despre o navă la ancoră) a veni cu prova în vânt sau în curent. (< fr. éviter, lat. evitare)

Sursa : neoficial

 

EVITÁ vb. 1. v. ocoli. 2. a se feri. (Am \~ -l întâlnesc.) 3. a se feri, a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a ocoli, a preîntâmpina, a preveni, (rar) a se apăra. (Încearcă \~ primejdia.) 4. v. feri. 5. v. eluda.

Sursa : sinonime

 

evitá vb., ind. prez. 1 sg. evít, 3 sg. și pl. evítă

Sursa : ortografic

 

A EVITÁ evít tranz. 1) (persoane, discuții etc.) A trece în mod intenționat, ferindu-se; a ocoli; a eluda. \~ o întâlnire. \~ o ceartă. 2) (acțiuni reprobabile) A preîntâmpina pentru a nu se produce. 3) A ocoli apelând la motive false. \~ munca fizică. /éviter, lat. evitare

Sursa : NODEX

 

EVITÁ vb. I. tr. A ocoli, a se feri de... ** A împiedica; a înlătura. [P.i. evít. / < fr. éviter, cf. lat. evitare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EVITAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru EVITAT.

Cincinat Pavelescu - Domnișoarei Angela P.

... scriu în fiecare zi câte ceva pe un album interminabil De-o săptămână tot scriu versuri Pentru figura ta cea roză. Spre-a evita

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Ion Luca Caragiale - Ingeniozitate parlamentară

... Adunării, general Manu, a făcut în întrunirea majorității parlamentare, provocată de incidentele neplăcute din zilele acestea, următoarea propunere ingenioasă: Pentru a evita pe viitor orice conflicte între guvern și majoritate, conflictye cari sguduie autoritatea politică a partidului conservator și amenință țara și Coroana cu revenirea ...

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

... Dintr'un izvor cu desăvârșire autorizat, putem da aci toate amănuntele mai interesante asupra ultimelor împrejurări prin care a trecut chestiunea națională. Vom evita, se înțelege, lungimile inutile, trecând repede asupra împrejurărilor destul de cunoscute publicului, precum procesul Memorandului, secuestrarea Tribunei ș. a.; și vom da la ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch Bacilul lui Koch de George Topîrceanu Conferință humoristică în versuri. Rostită pe scena Teatrului Național din Iași la un festival al societății pentru profilaxia tuberculozei. Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferință lungă și foarte importantă. Conform acestei date sinistre, așadar, Avem între culise un conferențiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luați aceasta drept o amenințare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă țină, un ceas și jumătate, O conferință gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferința lui, — Din spirit caritabil și din filantropie, Știind mai dinainte ce toată lumea știe, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Și-n loc de ...

 

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română" Grand HĂ´tel „Victoria Românăâ€� de Ion Luca Caragiale Apărut în 1890 Eram ș-așa indispus de neodihnă. Toată noaptea trecută moțăisem ghemuit în unghiul unui vagon de clasa a doua, înghesuit de o companie veselă de bucureșteni care se-ntorceau de la expoziție - un potop de impresii și amintiri... Mă despărțisem de ei de dimineață, ș-acu pe-nserate intram în orășelul meu natal, unde nu mai fusesem de copil... Trebuie să mărturisesc că n-am simțit "acele palpitări", care se simt la orice revedere de acest fel; ce-i drept, nici pomii și altele n-au manifestat față cu "vechiul lor prieten" vreo deosebită emoție. De la gară trec prin niște uliți triste: miroase a scăpătare și părăginire. Asta mă indispune și mai mult. Să plec cu trăsura 'nainte, pe-ntuneric și pe un drum necunoscut? Nu! mai bine să rămân aici o noapte; am nevoie de repaos; să dorm fără clătinătură, fluiere, clopote și mai ales fără impresii mirifice de la Paris. Tocmesc trăsura pe a doua zi la patru și trag la "Grand HĂ´tel Victoria Românăâ€� în centrul ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

Ion Luca Caragiale - Moftangii Moftangii de Ion Luca Caragiale Apărut în 1893 Rromânul Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș.cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunțând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat... Moftangiul este patriot hotărât, naționalist exclusiv, român până în măduva oaselor! toată lumea trebuie s-o știe! Guvernamental, sau, când din nenorocire nu se poate asta, opozant, moftangiul felicită Rrromânia în cazul întâi, o deplânge în cazul al doilea, în ambele cazuri o iubește până la nebunie. De aceea, el urăște cu furie tot ce nu e român, tot ce nu e național. El stimează agricultura, dar visează o industrie mare națională, care să ne scape de tributul ce-l dăm străinilor: ceea ce-l înspăimântă este o cucerire a Rrromâniei pe terenul economic de către infamii de străini, ajutați de copiii ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... care se petrec operile, cînd cu o prea mică osteneală și cheltuială s-ar putea pune pe rame decorațiuni analoage cu piesele și s-ar evita acest mare anacronism, iar străinii nu ar mai avea ocaziune de a ne taxa de ignoranți? Iaca ce pretinde publicul teatrului italian de ...

 

Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări

... frământata peninsula balcanică. În acest scop, conferența ambasadorilor europeni, chemată a aviza în grabă la primele măsuri de luat pentru a evita o compromitere a păcii a hotărât ca o nouă conferență a puterilor să vie a discuta în ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ...

 

George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu

George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu Pe un volum de Eminescu de George Topîrceanu (Însemnări inedite și alte digresii cu privire la „arta nouăâ€� indigenă) S-a zic că, din punct de vedere artistic, opera poetică a lui Eminescu e imperfectă. Acei care cred astfel confundă perfecțiunea tehnică cu perfecțiunea artistică. Orice om inteligent, care a ținut o prozodie în mână, poate face versuri perfecte. Semnatarul acestor rânduri nu e poet. Totuși: Aseară, fix la ora 9, Trecând așa pe strada Nouă Sau poate Amzei — nu importă! M-am pomenit cu o escortă De oameni beți ca niște bestii Vorbind — pe lângă alte chestii — Că monoplanul n-are cârmă, Dar totuși dacă tragi de-o sârmă Virează scurt — și prin urmare Aici e lucru foarte mare! Toate rimele sunt bogate sau rare și vă desfid să găsiți o singură greșeală de ritm sau de măsură. Nu oricare om inteligent, însă, poate face versuri artistice (și cu atât mai puțin poezie ). Așadar, încă o dată, una e perfecțiunea tehnică și alta e perfecțiunea artistică. Ele se condiționează poate reciproc, dar nu se pot confunda. Eminescu a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EVITAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru EVITAT.

EVITA

EVITÁ , evít , vb . I . Tranz . A căuta să scape de . . . ; a se feri de . . . ; a

 

CHESON

... în compartimente , destinat pentru transportul muniției . 2. Fiecare dintre despărțiturile cu pereți metalici care se fac la o navă , cu scopul de a evita pătrunderea masivă a apei în caz de avarie . 3. Construcție de beton , de oțel etc . de forma unei cutii , care servește la executarea ...

 

CONTRAȘINĂ

... contrașine , s . f . Șină de cale ferată așezată paralel cu șinele de cale ferată obișnuită pentru a reduce uzura roților , a evita deraierile la curbele prea pronunțate sau pentru a ridica șoșeaua ( în dreptul trecerilor de nivel ) la înălțimea șinelor . - Contra ^1 + șină ( după fr ...

 

DECOMPRESIUNE

... în timp , a presiunii exercitate asupra unui scafandrier sau asupra unui echipaj submarin scufundat , la ieșirea acestuia la suprafață , pentru a evita

 

DEGAJA

... de diverse lucruri care stânjenesc utilizarea lui . 4. ( La fotbal , hochei etc . ) A trimite mingea departe de propria poartă pentru a evita

 

ELUDA

... ELUDÁ , eludez , vb . I . Tranz . A ocoli , a evita

 

EVITABIL

EVITÁBIL , - Ă , evitabili , - e , adj . Care poate fi

 

EVITARE

... EVITÁRE , evitări , s . f . 1. Acțiunea de a evita . 2. Poziție ( determinată de direcția prorei ) pe care o ia nava sub acțiunea vântului și a curenților . 3. Manevră efectuată de o navă ...

 

FATALITATE

FATALITÁTE , fatalități , s . f . 1. Forță supranaturală care ar determina în mod prestabilit și implacabil mersul lucrurilor și viața oamenilor ; soartă , destin , fatum . 2. Concurs nefericit de împrejurări ( care nu poate fi

 

FERI

... risc ; a ( se ) apăra . 2. Refl . și tranz . A ( se ) da deoparte , a ( se ) trage înapoi ( pentru a evita

 

GALB

... contur grațios al unui element de arhitectură sau de sculptură . 2. Parte a fusului unei coloane arcuite spre exterior , pentru a evita

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...