ELECTROACUSTICĂ - Definiția din dicționar

Vezi și forma bază: ELECTROACUSTIC

Vezi și:ELECTROACUSTIC, ZGOMOT, MICROFONIE, AMBIOFONIE, DOZĂ, EGALIZOR, FIDELITATE, GEOFON, IONOFON, OSTEOFON ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ELECTROACUSTICĂ: ELECTROACUSTICA.

ELECTROACUSTICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

electroacústică s. f. (sil. -tro-a -), g.-d. art. electroacústicii

Sursa : ortografic

ELECTROACÚSTICĂ f. Ramură a acusticii care se ocupă cu transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și cu aplicațiile acestor transformări. /électro-acustique, germ. Elektroakustik

Sursa : NODEX

ELECTROACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. [< fr. électro-acoustique].

Sursa : neologisme

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELECTROACUSTICĂ

Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ELECTROACUSTICĂ.

ELECTROACUSTIC

ELECTROACÚSTIC , - Ă , electroacustici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers , precum și metodele de măsurare corespunzătoare și aplicațiile tehnice ale acestei transformări . 2. Referitor la electroacustică ( 1 ) , de electroacustică . [ Pr . : - tro -

ZGOMOT

ZGÓMOT , zgomote , s . n . 1. Sunet sau amestec de sunete discordante , puternice , care impresionează în mod neplăcut auzul . 2. ( În sintagmele ) Zgomot de fond = perturbație sonoră ( de mică intensitate ) care apare în orice mediu de transmisie a semnalelor . Zgomot alb = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat prin energie egală pe lățime de bandă constantă . Zgomot colorat = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat printr - un spectru continuu și uniform într - un domeniu de frecvențe specificat . Zgomot roz = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat prin energie constantă pe

MICROFONIE

... MICROFONÍE , microfonii , s . f . 1. Reacție acustică nedorită care apare între microfonul și difuzorul unui sistem electroacustic în condițiile unei amplificări mari sau ale amplasării acestora în încăperi necorespunzătoare din punct de vedere acustic . 2. Perturbație într - un sistem electroacustic

AMBIOFONIE

AMBIOFONÍE s . f . Metodă de modificare a acusticii unei săli prin mijloace electroacustice pentru crearea ambianței sonore adecvate unui anumit gen de program . [ Pr . : - bi -

DOZĂ

DÓZĂ^1 , doze , s . f . ( Adesea fig . ) Cantitate determinată dintr - o substanță , dintr - un material etc . care produce un anumit efect sau care formează împreună cu altele un amestec , un tot . DÓZĂ^2 , doze , s . f . 1. Cutie ( metalică ) izolată în interior , care servește la protecția unor elemente din instalațiile electrice . 2. Dispozitiv care servește la redarea prin mijloace electroacustice a sunetelor înregistrate pe un

EGALIZOR

... EGALIZÓR , egalizoare , s . n . ( Tehn . ) Corector al caracteristicii de frecvență a unui sistem electroacustic

FIDELITATE

FIDELITÁTE s . f . 1. Statornicie în convingeri , în sentimente , în atitudine etc . ; devotament , credință . 2. Precizie , exactitate în prezentarea sau în reproducerea realității , a unui text , a unui model etc . 3. { Tehn . ; în sintagma ) Înaltă fidelitate = calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnale sonore ( înregistrate ) ; hi -

GEOFON

... GEOFÓN , geofoane , s . n . 1. Aparat electroacustic

IONOFON

... IONOFÓN , ionofoane , s . n . Traductor electroacustic

OSTEOFON

... OSTEOFÓN , osteofoane , s . n . Dispozitiv electroacustic

A r c h e u s . r o