|
|
||
Vezi și:DIFUZA,
DIFUZABIL,
DIFUZARE,
NEBULOS,
TELEDIFUZA,
ÎMPRĂȘTIA,
ALBEDO,
ANVELOPĂ,
AURORĂ,
CEFALEE
... Mai multe din DEX...
DIFUZ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DIFÚZ, -Ă, difuzi, -e, adj. Răspândit în toate părțile sau în diverse părți; împrăștiat, risipit. ** Care este neclar, lipsit de organizare. Stil difuz. - Din fr. diffus, lat. diffusus.Sursa : DEX '98 Difuz ≠ limpedeSursa : antonime DIFÚZ adj. 1. v. împrăștiat. 2. v. confuz. 3. confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzație \~.) 4. confuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație \~.) 5. palid, potolit, slab, stins. (O lumină \~.)Sursa : sinonime difúz adj. m., pl. difúzi; f. sg. difúză, pl. difúzeSursa : ortografic DIFÚZ \~ă (\~i, \~e) 1) Care este răspândit în toate direcțiile; împrăștiat; risipit. Lumină \~ă. Durere \~ă. 2) fig. (despre persoane și manifestările lor) Care are gândirea incoerentă. Scriitor \~. /Sursa : NODEX DIFÚZ, -Ă adj. Răspândit în mai multe părți, împrăștiat. [Cf. fr. diffus, it. diffuso, lat. diffusus].Sursa : neologisme DIFÚZ, -Ă adj. răspândit în mai multe părți, împrăștiat. * lipsit de un contur clar, de o organizare riguroasă. 2. (fon.; despre sunete) caracterizat acustic printr-o concentrație redusă de energie în regiunea centrală a spectrului. (< fr. diffus, lat. diffusus)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DIFUZRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru DIFUZ. Paul Zarifopol - Proza lirică Proza lirică de Paul Zarifopol Grigori Sturdza: Pygmalion, București, 1932 Asupra cuvântului roman sunt încă iritabili profesorii de literatură și criticii cu apucătură școlară. Ei cred a ști precis ce e un roman, după numărul de pagini și după natura cuprinsului; prin această credință situația lor este, astazi, paradoxală. În voia lumii și a timpurilor cuvântul acesta și-a lărgit cu mare libertate înțelesul. Colecții de scrisori și memorii; dialoguri politice, filozofice, religioase; voluminoase istorii de familii și povestiri dramatic strânse într-o sută de pagini, abundente expectorațiuni lirice se numesc, acum, liniștit, în subtitlu: romane. Uzul adevărat ne arată că acest cuvânt, după ce va fi concurat sinonimic, destulă vreme, cuvântul foileton, se va îndrepta să însemne poate: carte, simplu o întâmplare simetrică celei a cuvântului grec cu care europenii au ajuns a numi Sfânta Scriptură; numai că, la roman, mișcarea se face în sens opus, de la o semnificare specială spre una generală. Romanul este cartea favorită, e breviarul vremilor noi cum se vede și din format chiar. Supărările profesionalilor oficiali ai literaturii și obiecțiile lor sunt acum de mult alături cu drumul. ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace Miron Costin - Letopiseţul Ţărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace de Miron Costin LETOPISEȚULŬ ȚĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ ÎN ORAȘŬ ÎN IAȘI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183, IARĂ DE LA NAȘTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675 MESEȚA... DNI Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilor acestor părți, carii pomenescÅ de descălecatul cel dentâiu a țărîi noastre și Țărîi Muntenești: Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Dația — latin. DionÅ, la viața lui Traian-împăratul — latin. Topeltin, ungur; iară pre acești doi au urmat. Aceste au scris de Dachia, cum au descălecatu-oă TraianÅ, împăratul Rîmului, în anii de la Hristos 1202, pre socoteala vrĂ©milor, cu rîmlĂ©nii. Istoricii leșești carii au scris și lucrurile domniilorÅ Moldovei: Crorner au scris latinește, Dlugoș latinește, Stricovschîi litfan, leșește, Piasețschîi, vlădicul de Premislia, latinește. Istoricii leșești pre carii au urmat răpăosatul Ureche vornicul: Bîlschîi, Martin Pașkovschîi. Acești doi au scris leșește. Și aceste încă dzicÅ că moldovenii sint den rîmlĂ©ni. Iară de descălecatul celÅ ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIFUZRezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru DIFUZ. DIFUZÁ , difuzez , vb . I . 1. Tranz . A răspândi , a propaga o știre , o idee etc . ( prin viu grai , prin presă , prin radio etc . ) . 2. Tranz . A propaga , a răspândi , a împrăștia în toate direcțiile sunete , lumină , căldură etc . 3. Intranz . ( Despre moleculele unui corp ) A pătrunde în masa altui corp cu care se află în DIFUZÁBIL , - Ă , difuzabili , - e , adj . Care ( se ) poate difuza . - Difuza + suf . - DIFUZÁRE , difuzări , s . f . Acțiunea de a ( se ) difuza și rezultatul ei ; răspândire , propagare . - V. ... NEBULÓS , - OÁSĂ , nebuloși , - oase , s . f . , adj . 1. S . f . Corp ceresc difuz alcătuit din gaze sau din pulberi , aflat în spațiile dintre stelele galaxiei noastre ; sistem stelar cu lumină difuză , aflat dincolo de limitele galaxiei noastre . 2 ... TELEDIFUZÁ , teledifuzez , vb . I . Tranz . A difuza prin intermediul televiziunii . - Tele - + ÎMPRĂȘTIÁ , împr ? știi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să plece sau să fugă ori a pleca , a fugi în toate părțile ; a ( se ) risipi , a ( se ) răspândi , a ( se ) răzleți . 2. Refl . ( Despre lichide ) A se răspândi , a se ... ALBÉDO subst . Mărime care indică fracțiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz ANVELÓPĂ , anvelope , s . f . 1. Înveliș de protecție a camerei de aer a unui vehicul , confecționat din cauciuc . 2. Supracopertă . 3. ( Pict . ) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr - un AURÓRĂ , aurore , s . f . 1. Interval de timp , înainte de răsăritul soarelui , când există o lumină difuză în atmosferă ; lumină roșie - portocalie a soarelui din acest interval de timp . 2. Început al unei epoci , al unei acțiuni etc . [ Pr . : a - CEFALÉE s . f . Durere de cap difuză sau localizată , continuă sau Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||