|
|
||
|
Vezi și forma bază: DĂRĂCI Vezi și:DĂRĂCITOR, DĂRĂCIRE, DĂRĂCITURĂ, ȘTIM, CANURĂ, CARDA, CARDAT, DĂRĂCI, JOIMĂRIȚĂ ... Mai multe din DEX...DĂRĂCIT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DĂRĂCÍT^1 s.n. Dărăcire. - V. dărăci.Sursa : DEX '98 DĂRĂCÍT^2, -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat cu daracul. - V. dărăci.Sursa : DEX '98 DĂRĂCÍT s. v. dărăcire.Sursa : sinonime DĂRĂCÍT adj. (TEXT.) 1. pieptănat, scărmănat. (Lâna \~ la darac.) 2. cardat. (Lână \~ industrial.)Sursa : sinonime dărăcít s. n.Sursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DĂRĂCITRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru DĂRĂCIT. Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ... Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂRĂCITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru DĂRĂCIT. ... S . m . și f . Muncitor specializat în dărăcit , care lucrează la dărăcit . 2. S . n . Perie cu dinți rari de oțel , folosită pentru dărăcit ; darac . - Dărăci ... DĂRĂCÍRE , dărăciri , s . f . Acțiunea de a dărăci și rezultatul ei ; dărăcit . - V. dărăci ... DĂRĂCITÚRĂ s . f . Material textil dărăcit . - Dărăci ȘTIM subst . ( Pop . ) Fire de lână ( scurte și de proastă calitate ) care rămân , după dărăcit , în colții CÁNURĂ s . f . Nume dat firelor scurte de lână rămase în dinții pieptenului după dărăcit , folosite ( ca bătătură ) pentru țesături mai ... CARDÁ , cardez , vb . I . Tranz . A prelucra un material textil fibros la cardă ; a scărmăna , a dărăci CARDÁT , - Ă , cardați , - te , adj . ( Despre lână , bumbac etc . ) Scărmănat , dărăcit . - V. DĂRĂCÍ , dărăcesc , vb . IV . Tranz . A scărmăna , a destrăma , a pieptăna lâna , cânepa etc . cu daracul ; a da la darac , a trece prin JOIMĂRÍȚĂ , joimărițe , s . f . Ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare , despre care se credea în popor că pedepsește , în noaptea care precedă Joia Mare , pe fetele și femeile tinere leneșe la tors sau la |
||