|
|
||
|
Cuvântul CÂȘTIGURI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CÂȘTIG Vezi și:CÂȘTIGĂTOR, AGIOTAJ, APRIG, BĂNOS, BANCĂ, BENEFICIA, BENEFICIU, CÂȘTIG, CANIOTĂ, CHILIPIR, CIUBUC ... Mai multe din DEX...CÂȘTIGURI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÂȘTÍG, câștiguri, s.n. Ceea ce câștigă cineva. * Expr. A fi în câștig = a avea un avantaj (față de cineva). - Din câștiga (derivat regresiv).Sursa : DEX '98 Câștig ≠ pagubă, pierdereSursa : antonime CÂȘTÍG s. 1. v. avantaj. 2. beneficiu, profit, venit, (prin Transilv.) mirişug, (înv.) ghelir, product, spor, (reg. fig.) mană. (\~ net într-o afacere.) 3. v. salariu. 4. afacere, avantaj, chilipir, folos, pricopseală, profit, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici un \~ să...)Sursa : sinonime câștíg s. n., pl. câștíguriSursa : ortografic CÂȘTÍG \~uri n. Ceea ce câștigă cineva. * A fi în \~ (asupra cuiva) a avea avantaj (față de cineva). A avea \~ de cauză a ieși biruitor într-un conflict, într-o confruntare de idei etc. /v. a câștigaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CÂȘTIGURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 98 pentru CÂȘTIGURI. Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru ... sale administrative și artistice. Artiștii, după legea absurdă a teatrelor, sunt de două categorii — întâi societari privilegiați, cari au permanentă parte din câștig, cari sunt proprietari ai Teatrului Național, însă proprietari minori, puși sub tutela administrației oficiale; și al doilea gajiști, cari sunt plătiți numai pe timpul stagiunii ... a trebuit să fie o mare norocire; fără talent, nefiind bun de nimic, se-nțelege că trebuie să-ți convină a avea un câștig cât de modest asigurat. Dar pentru cei cu talent, siliți a munci singuri — ceilalți nefiind utilizabili — spre a duce ... Ion Luca Caragiale - Logica baroului ... fiind primul meu proces, voi avea onoarea să pun, față cu dv., onoratei părți adverse, următoarea dilemă: Din două una — sau dv. îmi dați câștig de cauză, respingând pretenția reclamantului, și atunci nu-i dau nimic; sau îi admiteți d-sale reclamația și-i dați dreptate, și atuncea eu pierz ... una: Ori voi câștiga eu, reclamantul, partea adversă fiind condamnată să-mi plătească ce-i reclam; sau voi pierde eu, îmi veți respinge reclamația, dând câștig de cauză părții adverse în acest prim proces al său, și atunci, după litera contractului, partea adversă este datoare să-mi plătească ce-i reclam ... Ion Luca Caragiale - Două loturi ... d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți ... joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu ... d. căpitan Pandele: iar, dinainte, încă un sergent și d. comisar al secției respective, Turtureanu, deja cointeresat cu cinci la sută asupra câștigului - se-nțelege, câștig, dacă se vor găsi cele două bilete. Comisarul știe unde stă chivuța Țâca. Birja, trecând din greu prin noroi, se oprește în sfârșit în apropierea ... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o muncă onorabilă; e un om inteligent și serios, un bun soț și un bun tată de familie. Cu atâtea calități trebuia să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă-sa să parlamenteze cu un personaj de mare influență, care oricând îl ajutase la nevoie arătându-i multă bunăvoință. ... Alecu Donici - Împărţeala Împărțeala de Alecu Donici Având tovărășie La o negustorie, Câțiva prieteni pe viață Au câștigat mulțime de bani gheață. Și adunându-se la casa lor obștească S-au apucat folosul să-mpărțească. (Dar sunt cam rare împărțele Fără gâlceve sau smintele.) Și-ai mei prieteni buni, câștigul împărțind, S-au întărtat la sfadă. Când, iată! deodată, Aud strigând: — Săriți! săriți! foc! casa arde! — Lăsați și ne vom socoti pe urmă; Dar trebuie să știți că mie mi se cade Din cea de față sumă O mie încă și mai bine, Au zis dintre tovarăși unul. — Iar mie în tot bunul Vro două mi se vine, Le zise lor un alt. — Aidem însă! — Ba stați, Și dreaptă partea mea îmi dați, Strigară celalalt. — Da pentru ce? Și cum?.. Sfădindu-se așa, prietenii văd fum Cu pălălaie-n casă, Și neputând să iasă, Au ars ei toți, cu bani, cu tot. Aici a zice pot: Că la un rău obștesc, când cere trebuința Ca să-l întâmpinăm puind unit silința; Adeseori pierim obștește, Când fieștecare Strigând cu gură mare, La interesul său în parte ... Mâna la târg. Și drept să zic: În cârdul gâștelor, spre buna îndemnare, Grăbind la zi de târg, bătea ades cam tare. (Dar unde de câștig sau pagubă s-atinge, Nu numai gâștele, și omenirea plânge.) Eu nu vinovățesc țăranul nicidecum; Iar gâștele altfel aceasta judeca Și, întâlnindu-se c-un ... ... bani de argint. Dar el au zis în sine: "Să-l schimb așa nu-i bine. Acum am priceput că trebui curățit, Pentru ca să câștig pe el preț îndoit". Și înturnându-se acasă au luat Nisip și cărămidă, Cu care galbenul atâta l-au frecat, Încât l-au și făcut ... Alexandru Macedonski - Castele-n Spania ... Alexandru Macedonski - Castele-n Spania Castele-n Spania de Alexandru Macedonski De-ar vrea norocul să-mi zâmbească Și să câștig la loterie, Aș duce-o viață-mpărătească, Ascuns să nu mai mă găsească În timpi de ani, ființă vie. N-aș vrea să am măriri ... Alexei Mateevici - Hristos în biserica Ierusalimului ... întreg Și zilele lor toate În vicleșug petrec, Pe cei mișei ce nu știu, Nu văd altă nimic: Un Dumnezeu — argintul, Credința li-i câștig. Și lucruri ne-auzite! Afară de văcari Cu viețile pierdute, Cu inimi de tâlhari, Afar' de schimbătorii De bani, ai căror limbă Deodată cu schimbarea ... Cincinat Pavelescu - Patru epigrame ... străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o ... Constantin Stamati - Leul la vânat (Stamati) Constantin Stamati - Leul la vânat (Stamati) Leul la vânat de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fiind megieși din întâmplare, Leul, vulpea, lupul și un câine, S-au alcătuit toți între sine Să meargă la vânătoare Și ce va prinde fieștecare Să puie tot la un loc, și apoi în patru părți Să împartă tot vânatul, ca niște tovarăși drepți. Deci nu știu cum și ce fel vulpea mai întâi au prins Un cerb mare și hrănit, Și îndată la consoții au trimis, Să vie ca să împartă vânatul acest slăvit. S-au strâns toți, vine și leul și ghearele își arată, La tovarăși slut privește, Și însuși el se gătește Vânatul prins să împartă. Deci rupând cerbul îndată, Zice: „Noi toți suntem patru, apoi luați sama bine, Căci după cum ne-am alcătuit, Un pătrar mie mi se cuvine, Iar pe celălalt, ca leu, îl voi lua negreșit; A treia se cade mie, căci sunt decât voi mai tare, Iar la pătratul al patru, care laba va întinde, Eu îi spun mai înainte Că tot de brânca mea moare.â€� În zadar cu cel puternic cel slab se-ntovărășește, Căci câștigul îl răpește ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CÂȘTIGURIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru CÂȘTIGURI. ... CÂȘTIGĂTÓR , - OÁRE , câștigători , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a obținut un câștig material , o superioritate asupra alteia într - o întrecere ( în muncă , în sport etc . ) . 2. Adj . Care asigură câștigul , care dă dreptul la câștig ... AGIOTÁJ , agiotaje , s . n . Speculă cu semne monetare sau cu hârtii de valoare în vederea obținerii unui câștig ... ÁPRIG , - Ă , aprigi , - ge , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Iute , înfocat , nestăpânit . 2. ( Adesea adverbial ) Aspru ^2 , crunt , nemilos , înverșunat . 3. Lacom , hrăpăreț . Om aprig la câștig ... BĂNÓS , - OÁSĂ , bănoși , - oase , adj . 1. ( Despre ocupații ) Care aduce câștig BÁNCĂ^2 , bănci , s . f . 1. Intreprindere financiară care efectuează operații de plată și de credit ( și organizează circulația bănească ) . 2. ( La unele jocuri de cărți ) Sumă pe care bancherul ( 2 ) o ține în fața lui spre a plăti câștigurile celorlalți jucători . BÁNCĂ^1 , bănci , s . f . Scaun lung pentru două sau mai multe ... BENEFICIÁ , beneficiez , vb . I . 1. Intranz . A trage folos ; a profita , a avea un câștig ... BENEFÍCIU , beneficii , s . n . Câștig , profit sau folos pe care - l are cineva din ceva ; profit financiar al unei întreprinderi , reprezentând diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de acestea ... CÂȘTÍG , câștiguri , s . n . Ceea ce câștigă CANIÓTĂ , caniote , s . f . Vas cu coșuleț în care se strâng banii de la unele câștiguri ( de obicei de la jocurile de cărți ) , cu scopul de a acoperi unele cheltuieli ; sumă strânsă în acest ... CHILIPÍR , chilipiruri , s . n . Afacere avantajoasă sau câștig ... n . 1. Pipă ( orientală ) cu țeava lungă . 2. Ornament în relief care marchează marginile unui perete , ale tavanului , ferestrei etc . 3. Fig . ( Fam . ) Avantaj sau câștig Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||