Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

CURCUBETĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CURCUBÉTĂ, curcubete, s.f. (Reg.) 1. Dovleac (Cucurbita pepo maxima). 2. Tigvă. [Var.: curcub?tă s.f.] - Lat. cucurbita.

Sursa : DEX '98

 

CURCUBÉTĂ s. v. dovleac, pepene, tărtă-cuță, tigvă, tâlv.

Sursa : sinonime

 

curcubétă s. f., pl. curcubéte

Sursa : ortografic

 

CURCUBÉT//Ă \~e f. pop. rar 1) Plantă târâtoare cu fructe mari, rotunde sau lun-guieţe; dovleac; bostan. 2) depr. Cap de om; tigvă. /<lat. cucurbita

Sursa : NODEX

 

curcubétă (-te), s.f. - 1. Dovleac (Cucurbita pepo). - 2. Plantă (Aristolochia clematitis). - 3. Dovleac uscat. - 4. Cap, dovleac, țeastă. 5. Varietate de pere. - Var. cucurbe(a)tă, curcube(a)tă. Mr. curcubetă. Lat. cucurb?ta (Pușcariu 426; Candrea-Dens., 420; REW 2367; DAR); cf. it. corbezza (‹ *cucurbitea). - Der. cucurbețică (var. cucurbețea), s.f. (nume dat mai multor plante, Bryonia alba, Bryonia dioica, Coccinia indica, Aristolochia clematitis).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CURCUBETĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CURCUBETĂ.

Vasile Aaron - Anul cel mănos

Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca să facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe cît firea omenească         E în stare să-l mărească.     Gheața și neoa cumplită         În pripă fu risipită,     Iarba subt frunză uscată         Să ridică deodată     Arătîndu-și colțul verde,         Cum frigul puterea-și perde,     Iată codrul înverzește,         Firea toată să clătește,     Pomii ceia ce dau roadă         Unii de muguri să-nnoadă,     Alții după a sa fire,         Înfloriți mai cu pripire     Dau albinelor hrană         Și zburătoarelor mană.     Ciocîrlia deșteptată         Vrea cătră nori să răsbată,     Zburînd să-nvîrte carigă         Și veselă pe sus strigă.     Cucului, ce amorțise         îi vedem gura deschisă     Dintr-un loc într-altul zboară,         Să suie și să pogoară     Cîntînd după a sa fire         Prin a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd ...