|
|
||
|
Vezi și:CULTIVAT,
MOHOR,
DESȚELENI,
FITOTRON,
NALBĂ,
MUȘCATĂ,
ORZ,
TRIFOI,
CACTUS,
FITOTERAPIE,
PLIVIT
... Mai multe din DEX...
CULTIVA (PLANTE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CULTIVA (PLANTE)Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CULTIVA (PLANTE). Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociaţiunii ASTRA Biblioteca poporală a asociațiunei ASTRA este o colecție de cărți literar-informative destinate maselor largi. Acestea au fost publicate în primii ani ai secolului XX în România. Numere Aceasta este o listă parțială. Puteți ajuta la completarea ei. Număr Titlu Autor(i) Dată apariție În domeniul public din 14 Din Isprăvile lui Păcală Petre Dulfu 1912 2024 25 Isprăvile lui Păcală (partea a II-a) Petre Dulfu Martie 1913 2024 36 Emigrarea în America Iosif Șchiopu 1914 ? 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram Iancu Ioan Georgescu ? 107 Ioan C. Brătianu O. Sumea ? 109 David Urs de Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele ? ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie ... Ioan Slavici - Barbaria modernă Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ niște degenerărÄ în cel mai propriÅ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ vîrtos ne regenerăm și noÄ Ă³meniÄ, ca atât maÄ puțin ne deosebim uniÄ de alțiÄ, cu atât maÄ ușor ne înțelegem și maÄ mult ne iubim între noÄ, cu atât maÄ covîrșitor e în noÄ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ acela-șÄ om întrupat în fel de fel de chipurÄ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ... Constantin Negruzzi - Flora română ... Migdalul, persicul, prunul, cireșul pentru dânșii au tot un nume: amygdalus. Ascultați acum cum descriu acești oameni angelica. Deschid o carte și cetesc: "Familia ombeliferilor. Plantă ierboasă, frunze alterne, rareori întregi, cele mai ades crestate cu petiolul dilatat la bază. Stipule, nule; flori obicinuit ermafrodite, dispuse în ombele simple sau compuse ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele ... aceste lucruri, fiindcă ariile și cântecul tatălui meu mi-au dat acea pasiune mare pentru muzică, care m'a împins a cultiva mult și a gusta această artă. Tatăl meu era un om foarte harnic și de o exactitate neștirbită în îndeplinirea îndatoririlor lui și ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULTIVA (PLANTE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru CULTIVA (PLANTE). CULTIVÁT , - Ă , cultivați , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care se cultivă . 2. Educat , instruit , MOHÓR , mohoare , ( 2 ) s . n . 1. Numele mai multor specii de plante erbacee din familia gramineelor , cu frunze liniare , ascuțite , cu flori stacojii , galbene - ruginii etc . dispuse în spice cilindrice , dintre care unele se cultivă ca plante furajere ( Setaria ) . 2. Loc cultivat cu mohor ( 1 ) sau pe care crește DESȚELENÍ , desțelenesc , vb . IV . 1. Tranz . A ara adânc un teren ( multă vreme ) necultivat sau cultivat cu plante perene , pentru a - l însămânța . 2. Refl . ( Rar , despre copaci ) A ieși din rădăcini ( în urma unei lovituri , a unei furtuni etc . ) - Des ^1 - + [ în ] FITOTRÓN , fitotroane , s . n . Instalație specială de mari dimensiuni în care se cultivă plante sub lumină , temperatură , umiditate etc . dirijate , în scopuri NÁLBĂ , nalbe , s . f . Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia malvaceelor , care cresc spontan ori se cultivă ca plante decorative și MUȘCÁTĂ , mușcate , s . f . Numele mai multor plante erbacee perene , cu frunze reniforme , palmat - lobate și cu flori roșii , albe sau roz dispuse în umbele , cultivate ca plante decorative ( ... plante erbacee din familia gramineelor , cu paiul lung și cu spicul format din mai multe rânduri de boabe , cultivate ca plante furajere și industriale ( Hordeum ) ; plantă TRIFÓI , trifoiuri , s . n . Nume dat mai multor plante din familia leguminoaselor , cu frunzele compuse din trei foliole și cu florile strânse în inflorescențe globuloase , divers colorate , unele specii fiind cultivate ca plante furajere ( CÁCTUS , cactuși , s . m . Nume dat mai multor specii de plante din familia cacteelor , cultivate la noi ca plante FITOTERAPÍE s . f . 1. Ramură a fitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenire și de combatere a bolilor , a paraziților și a dăunătorilor plantelor cultivate . 2. ( Med . ) Tratament cu preparate din plante PLIVÍT^1 , plivituri , s . n . Plivire . - V. plivi . PLIVÍT^2 , - Ă , pliviți , - te , adj . 1. ( Despre terenuri sau plante cultivate ) Curățat de buruieni . 2. ( Despre pomi , vie , plante ) Curățat de lăstarii , de cârceii , de frunzele etc . care sunt de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||