|
||
Vezi și forma bază: CONCORDA Vezi și:CONCORDA, CONCORDATAR, CONCORDANT, CONGLĂSUI, CONGRUENT, DISCORDA, EPACTĂ, NATURAL ... Mai multe din DEX...CONCORDAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CONCORDÁT, concordate, s.n. 1. Tratat încheiat de papă cu diferite state, pentru stabilirea statutului și privilegiilor bisericii catolice în respectivele state. 2. Contract încheiat sub controlul justiției, între un comerciant insolvabil și creditorii lui, prin care se acordă comerciantului reducerea sau amânarea plăților, spre a-i îngădui continuarea comerțului. - Din fr. concordat.Sursa : DEX '98 CONCORDÁT s. n. 1. tratat, convenție între un stat și papă. 2. înțelegere între un comerciant debitor și creditorii săi, privind modul și termenele de stingere a datoriilor. (< fr. concordat, lat. concordatum)Sursa : neoficial concordát s. n., pl. concordáteSursa : ortografic CONCORDÁT \~e n. 1) Convenție privind relațiile dintre un stat și biserica catolică (reprezentată prin Vatican). 2) jur. Contract legalizat între un comerciant și creditorii săi în vederea amânării sau reducerii plăților. /Sursa : NODEX CONCORDÁT s.n. 1. Convenție încheiată între papă și un stat privitoare la relațiile dintre acel stat și biserica catolică. 2. (Jur.) Contract încheiat între un comerciant falit și creditorii săi, în urma căruia comerciantul continuă să conducă negoțul în anumite condiții. [Pl. -te, -turi. / < lat.t. concordatum, cf. fr. concordat, it. concordato].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CONCORDATRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CONCORDAT. Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCORDATRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CONCORDAT. CONCORDÁ , pers . 3. concórdă , vb . I. Intranz . A fi în acord , a corespunde , a se CONCORDATÁR , - Ă , concordatari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Rar ) De concordat . 2. S . m . și f . Comerciant insolvabil care a obținut un concordat ( CONCORDÁNT , - Ă , concordanți , - te , adj . Care concordă ( cu . . . ) , care coincide , care se suprapune ... CONGLĂSUÍ , conglăsuiésc , vb . IV . Intranz . ( Înv . ) A fi de acord , a se potrivi cu . . . , a concorda CONGRUÉNT , - Ă , congruenți , - te , adj . 1. Care concordă , care coincide ; corespunzător , coincident , echivalent . 2. ( Despre numere întregi ) Care dau același rest la împărțirea cu un număr întreg . 3. ( Despre figuri geometrice ) Care sunt egale sau care pot fi făcute să coincidă una cu alta printr - o deplasare . [ Pr . : - gru - ... DISCORDÁ , pers . 3 discordează , vb . I. 1. Intranz . A fi în discordanță , a nu concorda EPÁCTĂ , epacte , s . f . Număr de zile care trebuie adăugat unui an lunar pentru a - l face să concorde cu anul NATURÁL , - Ă , naturali , - e , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care se referă la natură ( 1 ) , care aparține naturii ; care se găsește în natură . 2. Care este generat , produs , creat de natură ( 1 ) , fără intervenția omului ; p . ext . veritabil , curat , pur . 3. Care este lipsit de artificiu , de rafinament , de afectare , simplu ; care se realizează spontan , fără efort sau constrângere . 4. Care este conform cu natura cuiva , înnăscut , nativ ; propriu , specific cuiva . 5. Care concordă , se potrivește cu faptele din realitatea obiectivă , cu ordinea firească a lucrurilor ; normal , firesc . II. Adv . Firește , desigur , bineînțeles . III. S . n . ( Astăzi rar ) Naturalețe , |