Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPĂCIUITORISM, CONCILIAȚIE, INTRANSIGENT, NEOTOMISM ... Mai multe din DEX...

CONCILIERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONCILIÉRE, concilieri, s.f. Împăcare, conciliație, unire, acord. * Conciliere internațională = mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, conform propunerilor făcute de o comisie a cărei organizare, componență și al cărei mod de lucru sunt stabilite prin acordul părților. [Pr.: -li-e-] - V. concilia.

Sursa : DEX '98

 

CONCILIÉRE s. v. împăcare.

Sursa : sinonime

 

conciliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. conciliérii; pl. conciliéri

Sursa : ortografic

 

CONCILIÉRE s.f. Acțiunea de a concilia; conciliație. [Pron. -li-e-. / < concilia].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CONCILIERE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru CONCILIERE.

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONCILIERE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CONCILIERE.

ÎMPĂCIUITORISM

... ÎMPĂCIUITORÍSM s . n . Atitudine de împăcare , de conciliere

 

CONCILIAȚIE

... CONCILIÁȚIE , conciliații , s . f . Conciliere

 

INTRANSIGENT

INTRANSIGÉNT , - Ă , intransigenți , - te , adj . Care nu se abate de la o anumită linie adoptată , care nu acceptă concilieri sau compromisuri ; incoruptibil . V.

 

NEOTOMISM

NEOTOMÍSM s . n . Curent filozofic contemporan care reînvie sistemul scolastic al lui Toma d ' Aquino , având ca scop concilierea științei cu religia . [ Pr . : ne -