|
|
||
|
Vezi și forma bază: COMANDĂ Vezi și:CARLINGĂ, CIBERNETIC, COMANDĂ, CONTACTOR, CROCODIL, DECOMANDAT, DRAGOR, FERM, FRONT, FUZELAJ, MANIPULANT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului COMANDA: COMANDĂ.
COMANDA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COMANDÁ, cománd, vb. I. Tranz. 1. (Mil.) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mișcări, a unei așezări etc.; a avea comanda unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ** A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o lucrare etc.) la un meșteșugar. 3. A solicita, a cere de mâncare, de băut într-un local de consum. - Din fr. commander.Sursa : DEX '98 COMANDÁ vb. 1. v. ordona. 2. v. conduce. 3. (TEHN.) a controla, a regla. (A \~ un sistem tehnic.)Sursa : sinonime comandá vb., ind. prez. 1 sg. cománd, 3 sg. și pl. comándăSursa : ortografic A COMANDÁ cománd tranz. 1) (armate, trupe, detașamente etc.) A conduce, exercitându-și autoritatea printr-o comandă. 2) (acțiuni) A anunța printr-o comandă sau printr-un semnal. 3) (urmat de o propoziție complementară) A cere în mod autoritar și oficial; a porunci; a ordona; a dispune. 4) (îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte, lucruri) A cere să producă la comandă; a porunci. 5) (mâncare, băuturi) A solicita, făcând comandă într-un local de consum. /Sursa : NODEX COMANDÁ vb. tr. 1. a deține comanda unei armate, unități etc. 2. a porunci, a ordona. 3. a face o comandă (4). 4. a dirija un mecanism, o mașină etc. 5. a solicita, a cere de mâncare, de băut într-un local de consum. (Sursa : neoficial COMANDÁ vb. I. tr. 1. A ordona, a porunci (executarea unei dispoziții, a unei mișcări etc.); a deține conducerea, comanda unei unități. ** A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o lucrare) la un meșteșugar etc. ** A solicita, a cere de mâncare, de băut într-un local de consum. [P.i. cománd. / < fr. commander, it. comandare, cf. lat. cum - cu, mandare - a ordona].Sursa : neologisme comandá (-d, -át), vb. - A ordona, a da un ordin. - Var. (Trans.) comînda, (înv.), comenda, comend(ăl)ui, comandarisi. Fr. commander. - Der. comandă, s.f. (acțiunea de a comanda, poruncă, ordin; însărcinare; Banat, primărie; Bucov., prostituată), din germ. Kommando, înainte de pol. komenda (sec. XVIII); comenduială, s.f. (ordin), sec. XVIII; comenduire, s.f. (comandă); comandant (var. înv. comendant), s.m. (șef militar), din fr. commandant, și înainte din pol., rus. komendant, sec. XVII; comîndaș (var. comanduitor), s.m. (comandant, șef), sec. XVIII; comandor, s.m. (grad de ofițer în aviație și marină corespunzător gradului de colonel din armata terestră); comandament, s.n. (comandă, poruncă; ordin de executare), din fr. commandement; comandatură, s.f. (post de comandă, în organizarea germană de ocupație), din germ. Kommandatur; comandorie, s.f., din fr. commanderie; comandir, s.m. (înv., comandant), din rus. komandir. Cf. dubletul comînda.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COMANDARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru COMANDA. Emil Gârleanu - Gruşan Grușan de Emil Gârleanu Lui Costin Petrescu Făcusem inspecția și mă grăbisem să ajung în odaia largă, de scânduri, a cantinei, în care ne întâlneam, în fiecare seară, ofițerii aflați în tabără. Veneam cu toții, și tineri și bătrâni, mulțumiți că puteam sta puțin, unii lângă alții, fără să fim strânși în chinga legilor militărești. Astă-seară se adunaseră mai mulți ca de obicei, căci veniseră și ofițerii regimentului de cavalerie ce sosise dimineață. Toți vorbeau despre una și alta; eu îmi așteptam ceaiul obișnuit, când intră un căpitan de călărași, salută pe maiorul ce sta la o parte, singur, apoi se îndreptă spre alți doi căpitani bătrâni, camarazi de-ai lui, și le spuse tare: — Știți că s-a împușcat Grușan? Uite, citiți... Se făcu tăcere. Unul din căpitani luă jurnalul și citi cu glas tare: — Aseară s-a împușcat generalul în retragere Grușan. Pricina acestei fapte e necunoscută. Omul acesta nici nu putea să moară altfel, zise căpitanul. Iar cel ce adusese vestea se întoarse spre ofițerii tineri și le spuse: — Ei, băieților, voi nu știți cine a fost Grușan; n-ați văzut ... Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Alecsandri de Paul Zarifopol Cu generația lui Alecsandri, occidentalizarea societății și a literaturii românești se modifică: tineretul moldovean, cultivat în Apus, începe a critica însăși influența aceasta apuseană. Îl cuprinsese grija de a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis simptomul nou ce caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi găsea și-i lăsa liniștiți. Ei au deschis ochii într-un leagăn moale de obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ... Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie Vasile Alecsandri - Dumbrava roşie Dumbrava roșie de Vasile Alecsandri Poem istoric (1497) dedicat amicului meu C. Negri Cuprins 1 I - VISUL LUI ALBERT [2] 2 II - ȚARA ÎN PICIOARE 3 III - TABĂRA LEȘEASCĂ 4 IV - TABĂRA ROMÂNĂ 5 V - ȘTEFAN CEL MARE 6 VI - ASALTUL 7 VII - LUPTA 8 VIII - ARATUL 9 Note I - VISUL LUI ALBERT [2] Albert, craiul Lehiei, făcut-a un vis mare, Un vis de năvălire, de-nvingeri glorioase! El se văzu puternic, pe-un armăsar călare, Înfiorând cu spada-i popoare numeroase. Din Miazăzi fierbinte în recea Miazănoapte, Din Răsăritul mândru l-Apusul lucitor El auzi prin visu-i mii, mii de mii de șoapte Crescând în zgomot falnic, gigantic, imnător, Un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, Purtând, nălțând ca fală un nume... al său nume! Albert, craiul Lehiei, trufaș, semeț, ușor, Ademenit, se crede stăpân pe viitor Ș-aruncă ochi de pradă pe țările vecine: Care din ele, zice, mi-ar cuveni mai bine? El stă puțin pe gânduri, apoi cu mare glas: Moldova este pragul întâiului meu pas! În țara acea mică, neîncetat lovită De dușmani fără număr și-n veci nebiruită, În care toți bărbații sunt zmei ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMANDARezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru COMANDA. CARLÍNGĂ , carlingi , s . f . 1. Cabină pentru echipajul unui avion , în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor , aparatele de bord etc . 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave , care servește la legarea diferitelor părți ale CIBERNÉTIC , - Ă , cibernetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor , comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale . 2. Adj . Care aparține ciberneticii ( 1 ) , privitor la COMÁNDĂ , comenzi , s . f . 1. Acțiunea de a comanda ; ordin de executare a unei mișcări , a unui exercițiu ; poruncă . 2. Funcție de conducere a unei unități militare . 3. Operație manuală , semiautomată sau automată , prin care se pune în funcțiune , se reglează sau se oprește un sistem tehnic . 4. Construcția cea mai înaltă de pe puntea superioară a unei nave , de unde se efectuează conducerea navei . 5. Cerere prin care o persoană , o întreprindere etc . solicită livrarea unui anumit produs , executarea unei lucrări sau prestarea unui ... contactoare , s . n . Întrerupător care închide un circuit sub acțiunea unei comenzi de la distanță , menținându - l închis numai atâta timp cât se exercită această comandă CROCODÍL , crocodili , s . m . 1. Reptilă uriașă din ordinul crocodilienilor , care trăiește în fluviile din țările tropicale , cu corpul acoperit de plăci osoase , cu coadă lungă și cap alungit , cu fălci lungi și dinți puternici ( Crocodilus niloticus ) . 2. Dispozitiv metalic fixat pe șinele de cale ferată și folosit pentru a transmite comenzile de semnalizare , acționând fluierul locomotivei în mers . 3. Clește cu care , în laborator , se dă dopurilor de plută elasticitatea necesară folosirii lor . 4. Clemă de forma unui cleștișor cu fălci dințate , folosit pentru realizarea unor legături electrice temporare și DECOMANDÁT , - Ă , decomandați , - te , adj . ( Despre comenzi , invitații , ordine ) La care s - a renunțat ; contramandat . - V. DRAGÓR , dragori , ( 1 ) s . m . , dragoare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Muncitor care manevrează comenzile unei drage ( 1 ) . 2. S . n . Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor FERM , - Ă , fermi , - e , adj . 1. Plin de siguranță și de hotărâre ; hotărât , neșovăitor , neclintit . 2. ( Despre tranzacții comerciale , comenzi etc . ) Stabilit în mod hotărât , la un preț determinat și la un anume termen , asupra cărora nu se mai poate ... fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de ... FUZELÁJ , fuzelaje , s . n . Parte componentă a avionului sau a planorului , care face legătura între aripi și ampenaje și care poartă încărcătura , postul de pilotaj , comenzile MANIPULÁNT , - Ă , manipulanți , - te , s . m . și f . Persoană care mânuiește comenzile unor mașini , aparate , mecanisme , sisteme tehnice etc . ; manipulator ( Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||