|
|
||
Vezi și:AGURIDĂ,
BISCUIT,
BRIOȘĂ,
DEFOLIA,
DRĂGAICĂ,
INCIZIE,
PÂRGUIALĂ,
PIȘCOT,
PIXIDĂ
... Mai multe din DEX...
COACERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COÁCERE, coaceri, s.f. Acțiunea de a (se) coace. - V. coace.Sursa : DEX '98 COÁCERE s. (BOT.) maturație, maturitate. (\~ fructelor.)Sursa : sinonime coácere s. f., g.-d. art. coáceriiSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COACERERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru COACERE. Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni de Alexei Mateevici De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te cuprind iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru. Dar iată că s-a apropiat și Sfântul Vasile — Anul Nou — altă sărbătoare tot așa de mare ca și Crăciunul. Și iarăși se încep acele rânduieli, fără care nu se petrece nici o sărbătoare dintre cele mai mari la moldovenii noștri. Rânduielile Anului Nou arată cum înțelege moldoveanul însemnătatea zilei aceste și ce a pus el în temelia acestei sărbători. Anul Nou, mai înainte de toate, este sărbătoarea plugarului moldovean. Înțelegerea asta se vede în toate obiceiurile care se petrec acuma. Fiindcă plugăritul a fost întotdeauna și este și astăzi cea mai de căpetenie și chiar singura ... Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei Petre Ispirescu - Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un moș și o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare și mălai, n-aveau legumă. Trăiau și ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii, trențăroși și nespălați, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteț decât cei doi mai mari, dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Țugulea. Ei se învecinau cu Zmeoaica pământului. Această zmeoaică era așa de rea, încât nimeni din vecinii ei n-avea pace de dânsa. Ea le călca moșiile și le făcea fel de fel de neajunsuri. La nașterea lui Țugulea, când a venit ursitoarele, s-a întâmplat să fie p-acolo și Zmeoaica pământului. Ea auzise cum îl ursise și, de pizmă, mai în urmă, îi luă vinele și d-aia era el olog. Din acestă pricină, și fiind și săraci, unchiașul cu mătușa și copiii lor ajunseră de râsul tuturor megiașilor din sat. ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COACERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru COACERE. ... AGURÍDĂ , aguride , s . f . Strugure înainte de coacere BISCUÍT , biscuiți , s . m . 1. Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prăjitură în diferite forme ( cerculețe , pătrățele , litere etc . ) . 2. Semifabricat de ceramică neglazurată , ars numai o dată și folosit la fabricarea faianței sau a porțelanului . 3. Porțelan supus la două arderi succesive , a cărui structură imită BRIÓȘĂ , brioșe , s . f . Produs de patiserie , preparat prin coacerea în forme mici , rotunde și ondulate , a unui aluat de cozonac . [ Pr . : bri - DEFOLIÁ , defoliez , vb . I . Tranz . A provoca uscarea și căderea frunzelor cu ajutorul substanțelor chimice în vederea grăbirii coacerii și mecanizării lucrărilor de recoltare ; a desfrunzi . [ Pr . : - li - DRĂGÁICĂ , drăgaice , s . f . I. 1. Sărbătoare populară închinată coacerii holdelor ( la 24 iunie ) ; Sânziene . 2. Dans popular , jucat mai ales la Drăgaică ( I 1 ) ; melodie după care se execută acest dans . 3. Târg care se ține la 24 iunie ; p . gener . târg . 4. ( La pl . ) Zâne rele despre care se crede că ar sluți pe oameni ; iele . II. Plantă erbacee cu fructe lungi și înguste și cu flori galbene - aurii , plăcut mirositoare ; sânziană ( Galium INCÍZIE , incizii , s . f . 1. ( Med . ) Tăietură , secționare făcută într - un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical . 2. Tăietură făcută în scoarța unui arbore , cu scopul de a opri și de a dirija o cantitate mai mare de substanțe nutritive către inflorescențe , provocând astfel o creștere mai mare a fructelor și grăbirea coacerii lor . 3. Ornamentare a unui obiect din lut , piatră , metal prin zgârierea în suprafața lui cu ajutorul unui instrument special ; ornament astfel ... PÂRGUIÁLĂ , pârguieli , s . f . Prima fază de coacere PIȘCÓT , pișcoturi , s . n . Produs de patiserie obținut prin coacerea unui aluat moale și pufos făcut din făină , ouă și zahăr , având de obicei o formă alungită , subțiată la mijloc și îngroșată la ... acoperită , care servea în trecut la păstrarea bijuteriilor sau a împărtășaniei . 2. Tip de fruct în formă de capsulă , care se deschide după coacere |
||