Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CARBURAT nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CARBURA

  Vezi și:CARBURA, CARBURAȚIE, CARBURARE, CARBID, CARBOLOY, CARBORUNDUM, CEMENTITĂ, POBEDIT, SILIT ... Mai multe din DEX...

CARBURAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CARBURÁ, carburez, vb. I. Tranz. A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită. - Din carbură.

Sursa : DEX '98

 

carburá vb., ind. prez. 1 sg. carburéz, 3 sg. și pl. carbureáză

Sursa : ortografic

 

A CARBUR//Á \~éz tranz. 1) (fier sau aliaje feroase) A trata cu carbon (în vederea preparării oțelului). 2) (carburanți) A amesteca cu aer. /Din carbură

Sursa : NODEX

 

CARBURÁ vb. tr. a introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. (< fr. carburer)

Sursa : neoficial

 

CARBURÁ vb. I. tr. A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. [< fr. carburer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARBURAT

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CARBURAT.

CARBURA

CARBURÁ , carburez , vb . I . Tranz . A introduce carbon în fier sau într - un aliaj feros în stare

 

CARBURAȚIE

CARBURÁȚIE , carburații , s . f . Proces de amestecare a combustibilului lichid eu aerul în

 

CARBURARE

... CARBURÁRE , carburări , s . f . Acțiunea de a carbura și rezultatul ei . - V. carbura

 

CARBID

CARBÍD s . n . Substanță solidă , formată din calciu și carbon , întrebuințată mai ales la fabricarea acetilenei ; carbură de

 

CARBOLOY

CARBOLÓY s . n . Aliaj cu duritate mare , obținut din carbură de wolfram în liant de cobalt . - Cuv .

 

CARBORUNDUM

CARBORÚNDUM s . n . Carbură de siliciu , folosită ca material

 

CEMENTITĂ

CEMENTÍTĂ , cementite , s . f . Carbură de fier dură , care se găsește în fontă și în

 

POBEDIT

POBEDÍT , pobediți , s . n . Carbură de wolfram și cobalt , cu duritate

 

SILIT

SILÍT^1 s . n . Material termorezistent , pe bază de carbură de siliciu . [ Var . : silítă s . f . ] SILÍT^2 , - Ă , siliți , - te , adj . 1. Care este făcut fără voie , fără tragere de inimă , cu silă ; forțat , constrâns , nevoit , obligat . 2. ( Despre acțiuni , mișcări etc . ) Zorit ^2 ,