CĂPUTĂ - Definiția din dicționar

Vezi și:ÎNCĂPUTA, CĂPUTĂTURĂ, CĂPUTARE, CĂPUTA, DICHICI, HASCĂ, IMINEI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CĂPUTĂ: CĂPUTA.

CĂPUTĂ - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CĂPÚTĂ, căpute, s.f. 1. Parte a încălțămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului; căputătură. 2. Partea de deasupra a labei piciorului, opusă tălpii. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

CĂPÚTĂ s. (prin Mold.) soiuz. (\~ la încălțăminte.)

Sursa : sinonime

căpútă s. f., pl. căpúte

Sursa : ortografic

CĂPÚT//Ă \~e f. 1) Parte a piciorului de la gleznă până la degete. 2) Parte a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului. /Orig. nec.

Sursa : NODEX

căpútă (-te), s.f. - 1. Parte a încălțămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului. - 2. Parte de deasupra a labei piciorului. Origine incertă. Este clară legătura sa cu sl. kopyto ( rom. copită); sl. kopyt?ce "tip de încălțăminte", dar nu este clară calea acestui der. Cf. mag. kapta "calapod de pantofi" (Cihac, II, 487;DAR), alb. këputsë (Philippide, II, 703), pe care Meyer 188 îl derivă cu mică probabilitate, din tc. papuç (Berneker 484). Der. căputa, vb. (a pune căpute noi); căputar, s.m. (cizmar); căputătură, s.f. (pantofi vechi; pantofi în general); încăputa, vb. (a căputa; a repara).

Sursa : etimologic

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru CĂPUTĂ

Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CĂPUTĂ.

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ...

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. â€” Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? â€” De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. â€” Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ...