Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: BROȘĂ

  Vezi și:BROȘĂ, DANTURĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BROȘA: BROȘĂ.

 

BROȘA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BROȘÁ, broșez, vb. I. Tranz. 1. A lega împreună colile sau foile unei broșuri, ale unei cărți, ale unui caiet etc. (punându-le într-o copertă moale). 2. A prelucra prin așchiere o piesă de metal, găurind-o sau șănțuind-o. - Din fr. brocher.

Sursa : DEX '98

 

broșá vb., ind. prez. 1 sg. broșéz, 3 sg. și pl. broșeáză, 1 pl. broșăm; ger. broșând

Sursa : ortografic

 

A BROŞ//Á \~éz tranz. 1) (coli sau foi) A uni cosând într-o copertă; a lega. 2) (piese de metal) A prelucra cu broșa. /brocher

Sursa : NODEX

 

BROȘÁ vb. tr. 1. a lega laolaltă colile unei broșuri, cărți etc. 2. a găuri, a șănțui prin așchiere o piesă metalică. 3. a executa ornamente pe o țesătură prin introducerea, în timpul țesutului, a unui fir colorat. (< fr. brocher)

Sursa : neoficial

 

BROȘÁ vb. I. tr. 1. A lega laolaltă colile unei broșuri, ale unei cărți etc. (într-o copertă moale). 2. A găuri sau a șănțui prin așchiere o piesă metalică. [P.i. 3,6 -șează, 4 -șăm, ger. -șând. / < fr. brocher].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BROȘA

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru BROȘA.

BROȘĂ

BRÓȘĂ , broșe , s . f . 1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac , care se poartă prinsă de rochie , de haină etc . 2. Unealtă de așchiere cu tăișuri multiple , folosită la prelucrarea suprafeței ( interioare sau exterioare ) a unor piese

 

DANTURĂ

DANTÚRĂ , danturi , s . f . 1. Totalitatea dinților unei persoane ; p . ext . felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții ; dentiție . 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule ( roți dințate , freze , broșe