Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

BONCĂLUIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BONCĂLUÍT s.n. Faptul de a boncălui; răget, strigăt specific scos de cerbi și de alte erbivore în perioada de rut. ** Fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. - V. boncălui.

Sursa : DEX '98

 

BONCĂLUÍT s. v. boncănit.

Sursa : sinonime

 

boncăluít s. n.

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.