Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: BASCULĂ

  Vezi și:BASCULĂ, CÂNTĂRI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BASCULA: BASCULĂ.

 

BASCULA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BASCULÁ, basculez, vb. I. Intranz. (Despre un corp) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. - Din fr. basculer.

Sursa : DEX '98

 

BASCULÁ vb. v. balansa, clătina, legăna, oscila, pendula.

Sursa : sinonime

 

basculá vb., ind. prez. 1 sg. basculéz, 3 sg. și pl. basculeáză

Sursa : ortografic

 

A BASCUL//Á^2 \~éz tranz. 1) (corpuri) A se roti parțial în jurul unei axe orizontale. 2) (materiale) A descărca (dintr-un camion, dintr-o remorcă) prin înclinarea platformei. /basculer

Sursa : NODEX

 

A BASCUL//Á^1 \~éz intranz. (despre corpuri) A face mișcări de basculă; a oscila ca o basculă; a balansa. /basculer

Sursa : NODEX

 

BASCULÁ vb. intr. a executa o mișcare de rotație limitată în jurul unei axe orizontale. (< fr. basculer)

Sursa : neoficial

 

BASCULÁ vb. I. intr. A oscila ca o basculă; a se balansa. [< fr. basculer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BASCULA

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru BASCULA.

BASCULĂ

BASCÚLĂ , bascule , s . f . 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți ( de o sută de ori ) mai mici . 2. Scândură sau pârghie mobilă așezată în cumpănă pe un suport . 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi

 

CÂNTĂRI

CÂNTĂRÍ , cântăresc , vb . IV . 1. Tranz . A determina greutatea unui corp cu ajutorul cântarului , al balanței , al basculei . 2. Tranz . Fig . A aprecia , a judeca ; a cumpăni , a chibzui . 3. Intranz . A avea o anumită