|
|
||
Vezi și:ÎNCLEIAT,
ÎNCLEIERE,
ÎNCLEIALĂ,
ANCOLA,
FETRU
... Mai multe din DEX...
ÎNCLEIA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNCLEIÁ, încleiez, vb. I. Tranz. 1. A unge, a îmbina și a fixa cu clei piese de lemn, hârtie etc. ** Refl. A se lipi. ** Refl. A se murdări, a se unge cu clei sau cu ceva cleios. ** Refl. A se face, a deveni cleios. ** Refl. Fig. (Despre fălci) A se încleșta; (despre limbă) a se înțepeni. 2. A trata diverse produse (semifabricate) cu soluții coloidale sau de amidon pentru a le face impermeabile. [Prez. ind. și; încléi] - În + clei.Sursa : DEX '98 A încleia ≠ a descleia, a dezlipiSursa : antonime ÎNCLEIÁ vb. 1. a (se) lipi. 2. (TEHN.) a ancola.Sursa : sinonime încleiá vb., ind. prez. 1 sg. încleiéz, 3 sg. și pl. încleiáză, 1 pl. încleiém; conj. prez. 3 sg. și pl. încleiéze; ger. încleíndSursa : ortografic A SE ÎNCLEIÁ mă încléi intranz. 1) (de-spre obiecte sau despre părți ale lor) A se împreuna cu ajutorul unei substanțe lipicioase. * A i \~ (cuiva) fălcile a i se încleșta (cuiva) fălcile. A i \~ (cuiva) limba (în gură) a-i înțepeni (cuiva) limba (în gură). 2) (despre substanțe vâscoase) A adera rămânând prins (de alte obiecte). Aluatul s-a \~t de mâini. 3) A deveni cleios. Pâinea se încleie. /în + cleiSursa : NODEX A ÎNCLE//IÁ \~iéz tranz. 1) A face să se încleie. 2) (materiale fibroase) A trata cu o soluție sau emulsie cleioasă (pentru a face rezistent sau impermeabil). 3) fam. (părți ale corpului, obiecte de îmbrăcăminte) A murdări cu ceva cleios. [Sil. în-cle-] /în + cleiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCLEIARezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ÎNCLEIA. Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone Două primadone de Constantin Stamati-Ciurea I Dona Burakova Știut este că oamenii bătrâni, osteniți de o viață îndelungată și dormitând pe ruinele trecutei lor activități, necontenit se plâng de starea prezentă și laudă ceea ce a fost. Ei cu oareșicare deoÂsebită stimă își aduc aminte de acel timp, și epilogul convorbirii lor se sfârșește mai totdeauna cu o tristă oftare adresată suveÂnirelor anilor trecuți. Tânăra generație, din respect către părul cărunt, nu contrazice, ci cu ironie zâmbește pe furiș, ascultă flecăria și gândește... oare ce gândește? D-ta, cititorule, dacă ești tânăr, știi ce gândește. Știi bine că toți moșnegii sunt guralivi, știi că ei măcar prin aduceri aminte își mai mișcă simțirile paralizate de greutatea anilor și a neÂputinței, punctul de unde nu-i departe ultima stațiune a omului bătrân, mormântul ce se află într-un pustiu imens fără verdeață, la care ajunge trecând peste colina de flori a tinereții. Deci povesÂtirea întâmplărilor din tinerețile trecute nu o dată este intereÂsantă, și junimea o ascultă cu plăcere. Vă ofer, așadară, și eu un episod din întâmplările mele, pe când ... Calistrat Hogaș - La Pângărați Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ... Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb Povestea lui Harap-Alb (1877) de Ion Creangă Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; și împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulți ani trecură la mijloc de când acești frați nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului și fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Și așa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoștea nepoții săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, și crăia istuilalt la o altă margine. Și apoi, pe vremile acelea, mai toate țările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape și pe uscat erau puțin cunoscute și foarte încurcate și de aceea nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii ca în ziua de astăzi. Și cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCLEIARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎNCLEIA. ... cu clei . 2. ( Despre materiale ) Tratat cu o soluție sau cu o emulsie în cursul procesului de fabricație pentru a face impermeabil . - V. încleia . ÎNCLEIÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) încleia . - V. încleia ... ÎNCLEIÉRE , încleieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) încleia și rezultatul ei ; încleială . - V. încleia ... ÎNCLEIÁLĂ , încleieli , s . f . ( Rar ) Încleiere . - Încleia ... ANCOLÁ , ancolez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A încleia FÉTRU s . n . Pâslă din lână sau din păr de animal ( presată și încleiată ) întrebuințată în special la confecționarea |
||