|
|
||
|
Cuvântul ÎNCHEIETURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ÎNCHEIETURĂ Vezi și:NOD, ÎNCHEIETURĂ, ARTICULAȚIE, BRĂȚARĂ, BRAȚ, CARP, CHIȘIȚĂ, COT, DESCHEIA, EPARVEN, GAMBĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎNCHEIETURA: ÎNCHEIETURĂ.
ÎNCHEIETURA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNCHEIETÚRĂ, încheieturi, s.f. 1. Îmbinare (mobilă) a capetelor oaselor; articulație. ** Parte a corpului situată în dreptul unei articulații. 2. Loc unde se îmbină două sau mai multe obiecte sau părțile unui obiect, ale unei construcții etc. - Încheiat + suf. -ură.Sursa : DEX '98 ÎNCHEIETÚRĂ s. v. articulație.Sursa : sinonime ÎNCHEIETÚRĂ s. v. chingă.Sursa : sinonime încheietúră s. f., g.-d. art. încheietúrii; pl. încheietúriSursa : ortografic ÎNCHEIETÚR//Ă \~i f. 1) Legătură mobilă între două oase și locul acestei legături; articulație. \~a mâinii. * A-i slăbi cuiva \~ile a se ramoli. 2) Îmbinare a două elemente și locul unde se îmbină ele. /a încheia + suf. \~urăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCHEIETURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru ÎNCHEIETURA. Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17 Accelerat no. 17 de Ion Luca Caragiale Un individ purtând pe umeri o șubă largă, cu o căciulă mare pe ceafă, stă la masă în restaurantul Gării de Nord și bea ceai. Are un geamantan de pânză cu cercuri de tinichea alături pe un scaun, și pe masă un sac de piele neagră, prin mănușa căruia își ține petrecută bine mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită din când în când către provincial, care nu ia seama de loc că-l observă cineva. În același timp, domnul trage cu ochii la ușă: așteaptă desigur pe cineva, și cu nerăbdare. Negustorul plătește ceaiul. Îndată, iată și hamalul vine să-i spună că trenul a tras la peron; îi ia geamantanul de pânză și vrea să-i ia și sacul de piele, ca să-l ușureze pe pasager; dar acesta își trage repede mâna cu sacul și refuză serviciul. Sacul nu e mare, dar trebuie să fie greu, ... Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune Ultima emisiune de Ion Luca Caragiale La răspântia unei mahalale mărginașe, strălucește de departe în fel de fel de fețe geamlâcul unei cârciume, razele lămpii din tavan trecând afară prin clondire pline cu deosebite vopseli străvezii. Afară e o vreme câinească; plouă ca prin sită și bate vânt rece. Începe iarna. A-nnoptat bine. Prin dâra de lumină, se vede o umbră înaintând cu pași grăbiți. Umbra urmează calea luminată, ferindu-se de băltoace, se apropie și intră în cârciumă. — Bună seara. — Bună seara, d-le Iancule, răspunde negustorul de la tarabă. — E cineva d-ai noștri p-aci? — Încă n-a venit nimeni. — Nici d. Tomița? — Nu... Pesemne s-a mai abătut pe undeva; dar trebuie să pice acuma. Persoana care a intrat și întreabă de domnul Tomița este domnul Iancu Bucătarul. E un om ca de șaizeci de ani; dar cam prea trecut pentru vârsta lui. A și pătimit multe. De mic, fiind copilul unui rob, bucătar vestit pe vremea lui, a învățat arta culinară de la tată-său, pe care l- ... Ștefan Octavian Iosif - Wagnerism Ştefan Octavian Iosif - Wagnerism Wagnerism de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție Azi dimineață Cișmigiul părea un parc de vechiu castel Și, ca un rege singuratec, eu singur mă plimbam prin el. Treceam cu mânile la spate tăcut, pe-aleele pustii, Copacii moțăiau din creștet ca niște uriași cheflii. Dar iat-un brad că se deșteaptă și cu un ram bătând ușor. Asemeni unui capelmaistru le dă semnal în do minor. Buimaci de somn se-ntind giganții trosnind a lor încheieturi Și tumultuoși pornesc să cânte preludiul unei uverturi. Ca un catarg interminabil d-asupra negrelor boschete, Un plop s-alintă-n neastâmpăr, bătând din mii de castagnete. Un teiu stufos ca un Dinicu, s-a deșteptat acum și el . Și amoroso plânge-n umbră cu nota lui de violoncel. Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite, Din harfe sălciile cântă ca niște fete despletite. Alăturea, ursuz, platanul, mâncat și găurit de ploi, Prin scorburile lui respiră cu note grave de oboi. Tresare ca din altă lume, mișcându-și foile ei late, Și, la răstimpuri, sgomotoasă din talgere catalpa bate. Se întregește simfonia și tot mai veselă devine, ... Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu ... În a mea planetă sunt: mijloc Ceimii, Între trupurile pământului toate, Și-ntre spiriturile cerurilor nalte, Sunt ca o verigă în lanțul totimei... Sunt încheietură luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și dumnezeirei icoană smerită. Trupul meu ... Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) Dimitrie Anghel - Ţiganii (Anghel) Țiganii de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 756, 25 ian. 1911, p. 1. Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda. Sclipiri ... Dimitrie Anghel - Wagnerism Wagnerism de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Informații despre această ediție Azi dimineață Cișmigiul părea un parc de vechiu castel Și, ca un rege singuratec, eu singur mă plimbam prin el. Treceam cu mânile la spate tăcut, pe-aleele pustii, Copacii moțăiau din creștet ca niște uriași cheflii. Dar iat-un brad că se deșteaptă și cu un ram bătând ușor. Asemeni unui capelmaistru le dă semnal în do minor. Buimaci de somn se-ntind giganții trosnind a lor încheieturi Și tumultuoși pornesc să cânte preludiul unei uverturi. Ca un catarg interminabil d-asupra negrelor boschete, Un plop s-alintă-n neastâmpăr, bătând din mii de castagnete. Un teiu stufos ca un Dinicu, s-a deșteptat acum și el . Și amoroso plânge-n umbră cu nota lui de violoncel. Privindu-se ca-ntr-o oglindă în luciul apei liniștite, Din harfe sălciile cântă ca niște fete despletite. Alăturea, ursuz, platanul, mâncat și găurit de ploi, Prin scorburile lui respiră cu note grave de oboi. Tresare ca din altă lume, mișcându-și foile ei late, Și, la răstimpuri, sgomotoasă din talgere catalpa bate. Se întregește simfonia și tot mai veselă devine, Staccato ... Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu ... În a mea planetă sunt: mijloc Ceimii, Între trupurile pământului toate, Și-ntre spiriturile cerurilor nalte, Sunt ca o verigă în lanțul totimei... Sunt încheietură luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și dumnezeirei icoană smerită. Trupul meu ... Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploieşti - Predeal Linia ferată Ploiești - Predeal de Ion Luca Caragiale Cestiunea revizuirii art. 7, în stadiul de încordare la care a ajuns, ne absoarbe toată atenția, așa încât dela o vreme încoace și publicul și presa trec cu vederea orice alte întrebări de interes general, oricât ar fi aminteri de importante în sinele. Astfel vedem că de mult încă nu se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost odată reziliat, din cauză că concesionarul de atunci nu s'a ținut de mai multe îngajamente de căpetenie stipulate în caetul de însărcinări. Un alt concesionar a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi ... Ion Luca Caragiale - Parlamentare Ion Luca Caragiale - Parlamentare Parlamentare de Ion Luca Caragiale Ședința de la 24 Ibricgiè 1294 Ședința se deschide cu formalitățile obijnuite la orele 7 ½ turcești, sub președința lui Haham-bașĂ , prezenți fiind 125 deputați. Sumarul ședinței precedente se ascultă în tăcere, fără să dea loc la nici o cerere de îndreptare, fiindcă toți deputații dorm. Dupe citirea sumarului, prezidentul trage clopotul, și toți deputații se deșteaptă. La ordinea zilei, dezvoltarea interpelării, anunțată de onor. deputat Zăuc-agĂ , asupra falsurilor și ingerințelor făcute de fostul mare vizir Midat-pașĂ în alegerile din urmă. Hogea-Cauc arată că, nefiind încă de față interpelatorul, trebuie intervertită ordinea zilei. Propune dar ca Adunarea până la sosirea lui să se ocupe cu fleacurile, adică cu legile mărunte. Se votează un credit de 5 lei turcești pentru cumpărarea unei harte a rezbelului și a unei duzine de stegulețe, trebuincioase statului-major al bașabuzucilor de la Dunăre. Se aprobă un viriment de fonduri de 33 de parale, făcut de ministrul Trebilor Dinafară, prin cumpărarea a câte un exemplar din cele trei numere dântâi ale Claponului — aprobându-se și o subvenție acestei foițe de 12 lei turcești pe lună, ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi Câmpia cu numere - A opta zi de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre EA acolo desigur în geometria elementelor lichide SFERA dimensiune nepipăită TRI – UNGHIUL vieții și al morții nelocuite D R E P T U N G H I U L care ne separă spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea punctului răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ancestral (reflex existențial) în spatele șurii prin păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNCHEIETURARezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNCHEIETURA. Genesa Capitol 32 Genesa 31 Genesa Capitol 32 1 Iacov și -a văzut de drum; și l-au întîlnit îngerii lui Dumnezeu. 2 Cînd i -a văzut, Iacov a zis: ,,Aceasta este tabăra lui Dumnezeu!`` De aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim (Tabără îndoită). 3 Iacov a trimes înainte niște soli la fratele său Esau, în țara Seir, în ținutul lui Edom. 4 El le -a dat porunca următoare: ,,Iată ce să spuneți domnului meu Esau: ,,Așa vorbește robul tău Iacov: ,,Am locuit la Laban, și am rămas la el pînă acum; 5 am boi, măgari, oi, robi și roabe, și trimet să dea de știre lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta.`` 6 Solii s`au întors înapoi la Iacov, și au zis: ,,Ne-am dus la fratele tău Esau; și el vine înaintea ta, cu patru sute de oameni.`` 7 Iacov s`a spăimîntat foarte mult, și l -a apucat groaza. A împărțit în două tabere oamenii pe cari -i avea cu el, oile, boii și cămilele, 8 și a zis: ,,Dacă vine ... 1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ... 2 Cronici Capitol 18 2 Cronici 17 2 Cronici Capitol 18 1 Iosafat a avut bogății și slavă din belșug, și s`a încuscrit cu Ahab. 2 După cîțiva ani, s`a pogorît la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el și pentru poporul care era cu el un mare număr de oi și boi, și l -a rugat să se suie la Ramot din Gallad. 3 Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda: ,,Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?`` Iosafat i -a răspuns: ,,Eu ca tine, și poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.`` 4 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: ,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.`` 5 Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de patru sute, și le -a zis: ,,Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` Și ei au răspuns: ,,Suie-te, și Dumnezeu o va da în mînile împăratului.`` 6 Dar Iosafat a zis: ,,Nu mai este ... ... de lîna mieilor mei; 21 dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simțeam sprijinit de judecători; 22 atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă brațul și să se sfărîme! 23 Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, și nu puteam lucra astfel din pricina măreției Lui ... Daniel Capitol 5 Daniel 4 Daniel Capitol 5 1 Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui, și a băut vin înaintea lor. 2 Și în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadnețar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 3 Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 4 Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră. 5 În clipa aceea, s`au arătat degetele unei mîni de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris. 6 Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat că i s`au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s`au izbit unul de altul. 7 ... Coloseni Capitol 2 Coloseni 1 Coloseni Capitol 2 1 Vreau, în adevăr, să știți cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru toți ceice nu mi-au văzut fața în trup; 2 pentruca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste, și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3 în care sînt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4 Spun lucrul acesta, pentruca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5 Căci măcarcă sînt departe cu trupul, totuș cu duhul sînt cu voi, și privesc cu bucurie la buna rînduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos. 6 Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, 7 fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile cari v`au fost date, și sporind în ea cu mulțămiri către Dumnezeu. 8 Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9 Căci în El locuiește trupește toată plinătatea ... Evrei Capitol 4 Evrei 3 Evrei Capitol 4 1 Să luăm dar bine seama, ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu. 2 Căci și nouă ni s`a adus o veste bună ca și lor; dar lor cuvîntul care le -a fost propovăduit, nu le -a ajutat la nimic, pentrucă n`a găsit credință la ceice l-au auzit. 3 Pe cînd noi, fiindcă am crezut, intrăm în ,,odihna``, despre care a vorbit El, cînd a zis: ,,Am jurat în mînia Mea, că nu vor întra în odihna Mea!`` Măcarcă lucrările Lui fuseseră isprăvite încă dela întemeierea lumii. 4 Căci într`un loc a vorbit astfel despre ziua a șaptea: ,,Dumnezeu S`a odihnit în ziua a șaptea de toate lucrările Lui.`` 5 Și aici este zis iarăș: ,,Nu vor intra în odihna Mea!`` 6 Deci, fiindcă rămîne ca să intre unii în odihna aceasta, și pentrucă aceia cărora li s`a vestit întîi vestea buna n`au intrat în ea, din ... 1 Imparati Capitol 22 1 Imparati 21 1 Imparati Capitol 22 1 Au stat trei ani liniștiți, fără să fie război între Siria și Israel. 2 În anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s`a pogorît la împăratul lui Israel. 3 Împăratul lui Israel a zis slujitorilor săi: ,,Știți că Ramot din Galaad este al nostru. Și noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.`` 4 Și a zis lui Iosafat: ,,Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel: ,,Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.`` 5 Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel: ,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.`` 6 Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, și le -a zis: ,,Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Și ei au răspuns: ,,Suie-te, și Domnul îl va da în mînile împăratului.`` 7 Dar Iosafat a zis: ,,Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să - ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCHEIETURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru ÎNCHEIETURA. ... unei plante sau la încheietura unui cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital = punct situat în bulbul rahidian corespunzând centrului ... ÎNCHEIETÚRĂ , încheieturi , s . f . 1. Îmbinare ( mobilă ) a capetelor oaselor ; articulație . 2. Loc unde se îmbină două sau mai multe obiecte sau părțile unui obiect , ale unei construcții etc . - Încheiat + suf . - ... ARTICULÁȚIE , articulații , s . f . 1. Legătură între două sau mai multe oase ( prin intermediul ligamentelor ) ; locul acestei legături ; încheietură BRĂȚÁRĂ , brățări , s . f . 1. Podoabă în formă de verigă , făcută din metal prețios sau din alt material și purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braț ; brățea . 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor țărănești . 3. ( Tehn . ) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăți , care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla . 4. ( Arhit . ) Inel de metal care strânge o coloană ; ornament ieșit în relief cu asemenea BRAȚ , brațe , s . n . 1. Segment al membrului superior cuprins între cot și umăr ; partea de la umăr până la încheietura mâinii ; p . ext . membrul superior al corpului omenesc . 2. Cantitate care se poate cuprinde și duce în brațe ( 1 ) . Un braț de fân . 3. Fig . ( În sintagma ) Brațe de muncă = muncitori . 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu brațul ( 1 ) . 5. Parâmă legată la capătul unei vergi și care servește la manevrarea laterală a acesteia . 6. Distanța de la un punct fix la linia de acțiune a unei forțe . 7. Ramificație a cursului principal al unei ape CARP s . n . Grup de opt oase mici care alcătuiesc scheletul încheieturii mâinii , articulându - se cu oasele antebrațului și ... CHÍȘIȚĂ , chișițe , s . f . Încheietură CÓT , coate ( I 1 ) și ( I 2 , 3 , 4 ) coturi , s . n . , ( II ) coți , s . m . I. S . n . 1. ( Anat . ; la om ) Partea exterioară a articulației dintre humerus și cubitus , care unește brațul cu antebrațul . 2. Loc . porțiune unde un drum , o vale etc . își schimbă brusc direcția ; cotitură , întorsătură . 3. Tub curbat în forma unui arc de cerc , folosit pentru a face legătura între două conducte cu direcții diferite . 4. ( Reg . ) Colț , unghi , ungher . II. S . m . Veche unitate de măsură pentru lungimi egală cu 0 , 664 metri ( în Muntenia ) sau cu 0 , 637 metri ( în Moldova ) , care reprezenta distanța de la cot ( I 1 ) până la încheietura palmei ; p . ext . măsură considerată , subiectiv , mare sau mică , după DESCHEIÁ , deschéi , vb . I . 1. Tranz . A scoate un nasture din butonieră , a face să nu mai fie încheiat . 2. Refl . ( Despre obiecte compuse din bucăți ; p . ext . despre bucățile care alcătuiesc un întreg ) A se desface din încheieturi . [ Pr . : - che - ia . - Var . : deschiá vb . EPARVÉN , eparvene , s . n . Tumoare osoasă care se formează uneori la încheietura piciorului dinapoi la cai sau , mai rar , la boi ; os GÁMBĂ , gambe , s . f . ( La oameni ) Parte a piciorului de la genunchi până la labă ; ( la cai ) parte a membrelor posterioare cuprinsă între încheietura genunchiului și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||