Căutare în Webster - Dicționarul explicativ al limbii engleze

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

 

IMPROPRIATE - Definiția din dicționar

Traducere: română


Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Im*pro"pri*ate (?), v. t. [imp. & p. p. Impropriated (?); p. pr. & vb. n. Impropriating (?).] [Pref. im- in + L. propriatus, p. p. of propriare to appropriate. See Appropriate.] 1. To appropriate to one's self; to assume. [Obs.]
[1913 Webster]

To impropriate the thanks to himself. Bacon.
[1913 Webster]

2. (Eng. Eccl. Law) To place the profits of (ecclesiastical property) in the hands of a layman for care and disbursement.
[1913 Webster]

 

Im*pro"pri*ate, v. i. To become an impropriator. [R.]
[1913 Webster]

 

Im*pro"pri*ate (?), a. (Eng. Eccl. Law) Put into the hands of a layman; impropriated.
[1913 Webster]