BENIGNITY
- Definiția din dicționar
Traducere: română
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.
Be*nig"ni*ty (&unr_;), n. [OE. benignite, F. bénignité, OF. bénigneté, fr. L. benignitas. See Benign.] 1. The quality of being benign; goodness; kindness; graciousness. “Benignity of aspect.” Sir W. Scott.
[1913 Webster]
2. Mildness; gentleness.
[1913 Webster]
The benignity or inclemency of the season.
Spectator.
[1913 Webster]
3. Salubrity; wholesome quality. Wiseman.
[1913 Webster]
