Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VIITORIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru VIITORIME.

Alexandru Macedonski - Către viitorime

... Alexandru Macedonski - Către viitorime Către viitorime de Alexandru Macedonski Voi, care vă veți naște de-aci-într-un veac sau doi, Voind s-aveți știință de cine-am fost și noi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18

... de aur. La voi am venit acum și v-am adus ziua de astăzi, zi de sărbătoare vouă. Ferice de prinții aceia ce și-n viitorime își lasă al lor nume, un nume de mărime și-n veci de sărbătoare. ISTORIA Peste veacuri priveghează al meu ochi; monarșii și neamurile ce ...

 

Alecu Russo - Critica criticii

... l-ar sili odată pentru totdeauna a-șida opinia sa asupra criticii de față, precum ș-asupra celor ce critică, spre învățătură, pe viitorime. Pe aicea, pe acole sunt oameni care se socot singuri în dreptate de a găsi un lucru bun sau rău, care se mânie ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

... ei În melodii plăcute, în desfătări de zei. Cu-așa mijloace bune, cu-a voastră duioșime, Voi veți asigura A lor viitorime, Și când ei vor zbura... Atunci un vântișor Făcu să aibă vulpea tiulei pe botișor!.. Acel ce-i bun în faptă, la vorbe nu sporește ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Clejanii

... să se degrade! Cel ce poartă jugul e de lanțuri demn Al oricărei crime lanțul e un semn. Dar a noastră țară pe viitorime N-are să roșească d-a noastră rușine. Cel ce geme-n lanțuri, martor Dumnezeu! Nu-i din fiii țării, nu-i din ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului

... dezmierdare! Crude au sa fie luptele ce vin! Dar nepieritoare fi-vor cel puțin; Ale tale lupte, splendide, sublime, Te-or scăpa de moarte pe viitorime! II — ,,Nu a geme numai și-a vărsa suspine E lăsat la inimi nobile, sublime! Plângerea purcede din suflet robit ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La unire

Dimitrie Bolintineanu - La unire La unire de Dimitrie Bolintineanu ,,Așadar nici Unirea, a României soartă Nu poate să o schimbe aicea pe pământ? În cărțile ursitei ea este scrisă, moartă, Cu celelalte neamuri ce astăzi nu mai sânt?" Așa răsună tristă cântarea desperării A celor ce văd umbra plăpândei lor ființi Mai mare decât umbra nemărginită-a țării Și a viitorimii! Bărbați cu mici credinți! Nu! nu! Unire dragă! tu nu faci ce zic ei! Un râu, ieșind din sânul sorgintei ce îl varsă, E mic, dar cât se scură, cât trece printre văi, Se umflă, se lățește și mare se revarsă. Așa și tu vei crește, cu timpul o, Unire! Pieri-vor și tiranii și robii demni de ei, Ursita îți păstrează, în viitor, mărire, Și viață, și putere să dai la frații mei. Atunci aceste patimi ce nu cunosc cuvânt, Ce nu cunosc nimica a fi mai sus de ele, Unire! se vor stinge ca niște nori la vânt Ce-nconjură de umbră lumina unei stele. Al lebedei pui este, când a venit la viață, Urât; nimic nu spune că va veni o zi În ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania

... frumoasă pentru noi lucește. Sub aceste arme lumea vă privește! Umbrele străbune din mormântul lor Vă surâde dulce într-un sfânt amor. Zilele ascunse în viitorime Vă-mpletesc cunune, fragede, sublime; Țara vă admiră... Juni, bătrâni, femei, Pentru voi se roagă, o, vitejii mei. Junele fecioare, inimi delicate, Pentru voi răvarsă ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Siretul

... cuvântă. La numele nostru toți se-nturnă blând Și privesc românul de mărire-arzând. Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime Scris-am dreptul țării în viitorime. Iată ce ne face voioși să luptăm, Pentru țara noastră zilele să dăm." Astfel este cântul celor care mor Și vestește fala sufletelor lor. II ...

 

Friedrich Schiller - Resignațiune

Friedrich Schiller - Resignaţiune Resignațiune de Mihai Eminescu (din Schiller) Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri numai mi-a dat. O dată numai Maiul vieței înflorește ­ La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei ­ o, lume, mă jelește! ­ Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată ­ Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoiez neatinsă și nedisigilată ­ De fericire-n lume nemica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acuzare, O, jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, De secoli intronat. Aci ­ se zice ­ așteaptă pe cei răi spăimântare, Cei buni sunt fericiți. A inimei adâncuri vei da la-nfățișare, Enigmei Providenței vei da o dezlegare, Vei ține socoteală de cei nenorociți. Aci espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit. ...

 

Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova

... n vechime combătut-au și-a învins. Aștepta, ma suferindă, în a soartei ei asprime, Că ursita-i prezisese o ferice viitorime. Iacă ora de pe urmă, miezul nopții a sunat, Anul vechi, ce-i plin de sagne, ostenit și detunat, Încărcat cu mii de ...

 

   Următoarele >>>