Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru VIFOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru VIFOR.

Alexandru Vlahuță - Vifor

... Alexandru Vlahuţă - Vifor Vifor de Alexandru Vlahuță Publicată în Vieața , an I, nr. 20, 10 aprilie 1894 I Dumitru-și mai număr-o dată Cei "doispre'ce lei ș ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Viforul Viforul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Dramă în IV acte, scrisă în perioada 1524-1527 ȘTEFĂNIȚĂ-VODĂ LUCA ARBORE LOGOFĂTUL TROTUȘANU VORNICUL CĂRĂBĂȚ PAHARNICUL SĂCUEANU POSTELNICUL COSMA ȘEARPE VISTERNICUL IEREMIA PÂRCĂLABUL PETRICĂ PÂRCĂLABUL CONDREA PÂRCĂLABUL BALOȘ SPĂTARUL HRANĂ COMISUL TOMA CĂȚELEANU BIVEL-LOGOFĂTUL ISAC BIVEL-POSTELNICUL LUCA CÂRJE BIVEL-VISTIERNICUL SIMA CĂTĂLIN TOADER NICHITA COPIII LUI ARBORE MOGÂRDICI ȚUGULEA MOGHILĂ DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 2.8 Scena VIII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV 3.5 Scena V 3.6 Scena VI 3.7 Scena VII 4 Actul IV 4.1 Scena I 4.2 Scena II 4.3 Scena III 4.4 Scena IV 4. ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

... cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă ... el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și cerul a sa urgie au trimis de umilește     Pe acei cu fapte rele,     Și pe-acel ...

 

Constantin Negruzzi - Potopul

... se apropie amară, Mulțămiți că și atunce soarta nu i-au despărțit. Amândoi au rămas singuri din grozavnica pierire, Cungiurați de negre ape, d-acel vifor furios; Ploaia preste ei se varsă ca șiroiul în pornire, Clocotesc fierbând deasupra tunetele fioros. Iar prin latul întuneric ce se-ntinde pe tărie Când ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și paingănul

... făr’ de tine pot să trăiesc minunat, Și-naintea mea de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu ... nalță făr’ de veste, îndrăznind a socoti Că cu a lor dignitate s-au făcut avuți și tari, Uitând că un vifor

 

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul și heruvimul

Ion Heliade Rădulescu - Serafimul şi heruvimul Serafimul și heruvimul sau Mângâierea conștiinței și mustrarea cugetului de Ion Heliade Rădulescu Blând serafim! o, înger! ce este-a ta solie? Care îți este slujba? Ce vrei aicea jos? Pacea vestești tu lumii? Pacea aduci tu mie? Ce flăcări pui în sânu-mi, o, serafim frumos?!   Ochii tăi... e seninul,   Buza ta e zâmbirea,   Fața ta e blândețea,   Ca pieptu-ți nu e crinul;   Dragoste ți-e privirea,   Totul ești frumusețea.   Ființa-ți luminează,   Mărirea te-nconjoară,   Liniștea te-nsoțește:   Pasu-ți de naintează,   Slava-mprejuru-ți zboară,   Preajma-ți pace vestește.   Frumos serafim! îmi place   La tine a mă uita,   În ochii tăi a căta;   Lumina lor este lină!   În ochi-mi izbește plină   Blânda lor, senina pace.   Tu mă înveți cântarea,   Tu îmi însufli pieptul,   Tu îmi arăți cărarea   Care merge d-a dreptul   La fiica armoniei.   Lira ta e cerească,   Glasul ei m-aripează,   Ființa-mi pământească   În zborul său cutează   La scaunul veciei. Și-n somnu-mi, și aievea ființa-ți mă-nsoțește; Chipu-ți mi-e faț-oriunde, în preajma mea el zboară Din soare se repede, din lună ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul

... făr’ de tine pot să trăiesc minunat, Și-naintea mea de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde el se suise. Eu nu știu ... nalță făr’ de veste, îndrăznind a socoti Că cu a lor dignitate s-au făcut avuți și tari, Uitând că un vifor

 

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...

... Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei — chem pe cel mai încercat colaborator al Revoltei naționale și-i zic: — Stimate domnule Caracudi ... bine aranjat, tipărit frumos și nu ciuruit de greșeli... — Binențeles; ...dar... — Dar ce?... — ...Ia priviți afară, ce vreme! În adevăr, e un vifor strajnic. — Ce are-a face vremea — zic eu — cu cronica noastră? — Nu prea are; dar... mă cheamă părintele la ... avem zile frumoase de sărbători — când colo, peste noapte spre Ignat, se schimbă deodată vântul, și țin'te iar!!... Plouă, ninge, îngheață, se topește; vifor orb; o vreme — să nu scoți un reporter afară din redacție. Mă scol dis-de-dimineață cu grije. Cum mă deștept, îmi dă servitoarea ...

 

George Coșbuc - Ziua-nvierii

... s-a părut C-aude roata morii și roata stă deodata. Se uită lung în giuru-i, se-ntoarce-nspăimântată, Cu ochii plini de vifor, cu sufletul pătruns D-un fulger: parcă vede în cas-aici ascuns Dușmanul ei, hainul, ce vine să-i sugrume Bărbatul și copila, pe dragii ... mai găsi. Cucernici stau creștinii, în pace și iubire, Smerit plecând genunchii și limpedea privire, Iar clopotele cântă; dodată ei tresar: Ea vine, parcă-i vifor, de flăcări ochii-i par, Năvalnică s-azvârle să-și facă drum cu sila Și spaima face vuiet și jalnic țipă mila Din tinda-ndesuită ...

 

Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)

... cal de minune. Pe al lui coif luciu s-învăluiesc pene, Și săgeți călite răsună în tulbă-i, El zboară călare pe șes ca un vifor, În zale porumbe, cu de oțel paloș. Soarele apune după înalt munte, Sara se ridică din adânci prăpăstii, Eroul ajunge în pustiii codri Și printr ... grozavă pe aripi negrite, Dinspre apus vine vâjiind în aer, Văile suspină, codrul clocotește Stejari de ani sute scârșnesc să se rumpă. De ploaie și vifor nu-i adăpostire, Și nici că se vede de om locuință, Ci prin întuneric printre crengi departe Când și când clipește o de foc lumină ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

... semn știut de bucium. IX Și semnul a intrat Prin codri ca un țipăt, și codrii s-au mișcat. Atunci cu pas de vifor din negura pădurii Năvalnic iese Quintus cu cele opt centurii X A fost o luptă scurtă ; tot pumnul un omor. Dar gloatele barbare ...

 

   Următoarele >>>