Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SUMBRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentru SUMBRU.

Alexandru Macedonski - La harpă

Alexandru Macedonski - La harpă La harpă de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri, o! harpă dezmierdată, Urmează-ți al tău cântec, căci dânsul în veci cată A fi pentru alți secoli melodios și nou! II Șoptească vântu-n frunze c-ajunge pentru tine, Agațe-se iedera de ziduri în ruine, Murmure valul mării c-un zgomotos tumult, Sau tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un suspin? IV A! Nouă nu ne pasă de inime- ...

 

Traian Demetrescu - Simfonie de toamnă

Traian Demetrescu - Simfonie de toamnă Simfonie de toamnă de Traian Demetrescu Lui Const. Misirliu I Cârduri-cârduri ciori de toamnă                 Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori Pe subt vifor se apleacă... Cârduri-cârduri ciori de toamnă                 Pleacă... II Boi și vaci cu răget umple                 Valea... Ceața peste deal s-așterne, Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci cu răget umple                 Valea... III Ninge! ninge!... Alb e satul                 Ninge!... Ca un cântec de iubire Soarele în nori se stinge... Ninge! ninge!... Alb e satul                 Ninge!... IV Câinele sub șoprul putred                 Urlă... Rar o cucuvaie țipă Într-o dărâmată turlă... Câinele sub șoprul putred                 Urlă... V În odaie e o pace                 Sumbră... Greierii – artiști tomnatici - Au tăcut, pitiți în umbră... În odaie e o pace                 Sumbră... VI Dogoresc cărbunii-n sobă                 Roșii... Când și când de prin cotețe Aud cum zvonesc cocoșii... Dogoresc cărbunii-n sobă                 Roșii... VII Iar urâtul, - vechi tovarăș, -                 Vine... Și în liniște s-așează Pe-ale inimii ruine... Iar urâtul, - vechi tovarăș, -                 Vine... VIII În pustiul meu de gânduri                 Caut... Pe la ușă vântul cântă, Ca un solo spart de flaut... În pustiul meu de gânduri                 Caut... IX Răzvrătit mereu de grele                 Patimi... Îmi simt tinerețea ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Amorul orb

Ştefan Octavian Iosif - Amorul orb Amorul orb de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Nu se cunosc, nici s-au văzut vreodată!... Dar ambii sapă sumbre galerii, Ca doi mineri înmormântați de vii Ce-n întuneric, făr’ de lămpi, se cată.– Atrași de-aceleași tainici simpatii, Boltesc tuneluri lungi ca să răzbată, Și solul sună, unde prind să bată, De zvonul surdei lor telegrafii.– Tot mai aproape se aud, și tot Mai harnici sapă vesel să s-ajungă, Și dup-atât ocol și cale lungă Se întâlnesc deodată bot în bot Sub bolta nupțială a cupolei... Și iată, astfel se iubesc – sobolii!

 

Ștefan Octavian Iosif - Către lună

Ştefan Octavian Iosif - Către lună Către lună de Ștefan Octavian Iosif Lună, tu, care te duci peste zi, O, ce se-ntâmplă cu tine? Spune, crăiasă a nopților și Candelă a nopților line! Torță de-argint ce spânzură-n cer Tristă, și palidă liră. Taină a nopții, vrajă, mister, Cântec în somn ce suspină! Tu, ce ningi floare de-argint pe alei Și argintoase prin ramuri, Faci ca să picure ploi pe scântei, Pui poleială pe geamuri. Tu, ce-n frumoasele nopți de florar Și-n drăgăstoasa lui lună, Când își recapătă versul ei clar Privighetoarea nebună, Tu, care spânzuri o candelă sus, Albă în noaptea cea sumbră, Și luminezi pe divinul Isus, Chipu-i ce luce din umbră, Tu, ce pe vârfuri de brazi îți strecori Horbota, albă podoabă, Duci în genune albastrele flori Care pălesc prea degrabă. Tu, care rătăcitoare năluci Faci să umble-n portaluri, Negre fantome aduci la răscruci, Farmec urzești peste valuri. Tu, care tremuri pe ape ușor Horbotă albastră și fină, Faci un palat strălucit dintr-un nor Și îl inunzi în lumină. Tu, întristatul, tăcutul străjer, Crai trist de veghe, când ție Stelele-ți spun povești ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La marginea satului

Ştefan Octavian Iosif - La marginea satului La marginea satului de SĂ¡ndor PetÅ‘fi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Povestea vorbei , an. I, nr. 6, 14 noiembrie 1896 Lîngă sat e-o gîrlă mare, Crîșma, sus, pe mal apare. Ferestruiele-n lumină S-oglindesc în unda lină. E tîrziu și noaptea-i sumbră, Luntrea stă proptită-n umbră, Neclintită stă la stînă Cumpăna de la fîntînă. Dar în crîșmă-i vuiet mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp jucînd aici !... Bate cineva-n fereastră : — N-aveți cumpăt dumneavoastră ? Hai, destul cu-atîta larmă, Că boierul vrea să doarmă ! — Ieie-l dracu, n-am ce-i face ! Tu, potaie, dă-ne pace ! Zi, mă !... iaca numa-n ciudă, Zi-i, încalte să ne-audă ! Cineva la geam iar bate : — Mai încetinel se poate ? Maica mea așa vă roagă, Că, sărmana,-i greu beteagă... Stau flăcăii, ...

 

Alexandru Macedonski - Geniurilor

... tot luptă C-o inimă vilă, perfidă, conruptă. Să sfarme aceea ce voi ați creat, Căci Iadul la ceruri s-atingă nu poate Și-n sumbru-ntuneric Satana să-noate      Mereu e forțat! În van contra voastră pigmeii cutează Să-și verse veninul de care turbează, Pigmeii ce-n lume nici ...

 

Alexandru Macedonski - Poeții

Alexandru Macedonski - Poeţii Poeții de Alexandru Macedonski De ce ca norii cei de iarnă Ce vin pe câmpuri ca s-aștearnă     Lungi strate de zăpadă, Se strâng pe unele frunți june Nori viforoși, sumbre furtune     Ce se-mbulzesc grămadă? Ori nu mai este-n ceruri soare, Și-n lume viață râzătoare     Misteruri și amoruri? Ce patime-i însuflețește? Vrun vis nebun îi urmărește     Cu vecinicile-i doruri? De sunt nebuni, voiesc să-i apăr, Că-n ochi au fulgere ce scapăr'     Schântei de poezie, Și nu e rar să se întâmple Să poarte-o lume între tâmple     Pe care să n-o știe! Cu ei vorbesc frunzele-n cale, Cu ei și apele pe vale,     Și bolțile albastre! Iar dacă au un corp de tină, Cu sufletele în lumină     Plutesc mai sus de astre! De suferinți, ei sunt exemple, Când mor li se ridică temple     Și falnice statuie! În viață însă duc o cruce Pe care toți se-ntrec s-apuce     Să-i răstignească-n cuie! Și nu e-n stare suferire Ca să-ntrerupă-a lor menire     Și nobilă, și sfântă! Lor nu le pasă de năpastii; Zâmbesc pe margini de prăpastii;     Iubesc, mângâie, cântă! Câștigă ...

 

Alexandru Macedonski - Răspuns la câțiva critici

Alexandru Macedonski - Răspuns la câţiva critici Răspuns la câțiva critici de Alexandru Macedonski (Fragment) Nu pot să zbor cu voi pe-o rază... Mi-e frică luna să nu cază,     Să ne turtească împreună, Că-n Iadul cel de grozăvie Am merge în tovărășie,     Ș-atuncea: Noapte bună! Dar dintr-a mea junie dusă În întristarea mea nespusă     Mai am pe neașteptate Ca să-mpletesc încă ghirlante Pe fruntea sfintelor amante     Un șir de foi uscate! Voi preferați în lăcrămioare Ca într-o baie răcoritoare     Să v-afundați până la gât, Ș-astfel din apa lor căldicică Să dați afară o cărticică     Bună de leacuri și de urât. Ei! Zău!... Voi poate c-aveți dreptate Și puteți plânge, în libertate, Dureri pe care nu le-ați simțit! Le puteți pune și pe hârtie... Lumii ce-i pasă?... Ce-mi pasă mie?... Nu vă voi spune ce-am suferit! Marturi zadarnici nu vă voi face A suferinții care-n piept zace, Adevărata durere tace! Și-ascunde fața și plânge-n umbră, O știe numai noaptea cea sumbră, Care-o-nvelește ca-ntr-o manta! Încât de visuri, vă cer iertare, Nu pot să umblu pe nori ...

 

Alexandru Macedonski - Te înțeleg, o! Țepeș...

Alexandru Macedonski - Te înţeleg, o! Ţepeş... Te înțeleg, o! Țepeș... de Alexandru Macedonski Te înțeleg, o! Țepeș-vodă, Țepeș-vodă mare domn, Ș-aș voi să te văd astăzi Deșteptându-te din somn! Simt în mine câteodată O mânie ca ș-a ta, Și de-ar fi ca să-ți iau locul, Țepeș, eu te-aș imita! Visurile tale sumbre Pentru mine nu sunt noi... Țepeș, Țepeș, lasă-ți groapa, Să mai vii și printre

 

Cincinat Pavelescu - Curtezanei

... Cincinat Pavelescu - Curtezanei Curtezanei de Cincinat Pavelescu Innominata Nu sărutările perfide... Dă-mi ochi-ți sumbru labirint În care patima deschide Neantul viselor ce mint. Dă-mi ochii tăi, adânci ca marea, Peste-al lor haos să m-aplec, Să sorb ...

 

Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu)

... matinală Bătrâneții-mpovărate. Poarta cerului și-a păcii... Drum ce-n taina-i o să poarte, Spre câmpiile veciei, Umbra sufletelor moarte. Babel sumbru ce atrage Toate neamurile-ntr-însul, Și pe toți ce-i înspăimântă Remușcările sau plânsul. Lac de umbră și uitare, Coasă rece-a tinereții ...

 

   Următoarele >>>