Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru N��P��DI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru N��P��DI.
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte de Nicolae Filimon Notă: S-a publicat în Naționalul , III (1860), nr. 97, 8 decembrie, p. 385—386, sub semnătura Philemon; a fost republicat în numărul următor, 98, 11 decembrie, p. 389—390, pentru că prima dată textul fusese desfigurat de greșelile de tipar. A fost editat de G. Baiculescu în ediția sa din ... buzele spectatorilor, iar pe noi ne-a pus în trista pozițiune de a-i zice cu autorul libretului: Presto andate via di qua Non ci state piĂ¹ a secar. Partițiunea bărbierului au fost susținută binișor de domnul Steller, dar n-a escelat într-însa [1] Doamna Guerrabella, privită din punctul de vedere al esecutărei iar nu al vocei, a fost admirabilă ... că în ceea ce privește acurateța esecutăței notelor stacate și arpegiate ar fi pornit spre invidie chiar pe celebra Persiani * . Domnul Ascanio, primul bas comic, n-a avut nimic din ceea ce se cere pentru interpretarea bizarului caracter al doctorului Bartolo. Ca cîntăreț îi lipsea estensiunea notelor acute și ...
Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu
... Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 13-15. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 2 (August), p. 3.; and Trompeta Carpaților IV (1866), Nr. 447 (2 Septembrie), p. 1787. Ghine-ai venit acasă cu capul nestricat Coconu Manulache, boier di la Bărlad! Noi am aflat că-acolo la Țara Românească, Au spart muntenii capul la havra ovreiască Și noi știam cu toții că tu ni ... sunt oameni cu cari să trăiești. Dar voi ce tot vă duceți din Ieși la București? Boierii din Moldova nu pot ca si trăiască Fără di noi jidanii, iar neama jidovească Nu poate să căștige fără boeri, ghindești? Muntenii nu fac treburi; cu ei te prăpădești! N-au velnițe la sate; la noi nu datorează; Cu grecii și cu nemții boierii lor lucrează. Dar voi mergeți la dânșii și ne luați cu ... noi, nici însuși voi. Nici însuși ministerul, fiind miniștri noi. Și neștiind se puse la Constituantă nouă Di ne sculă poporul ca să vă facă-n două. Pățit-am ca cămila ce, căutând cercei, Ea a perdut săraca, urechea domneaei, Căci unde noi în țară trăiam cum se cuvine ...
Ion Luca Caragiale - Telegrame
... iar ei bănuiesc Raul directoru cauza divorsului, acuzând trăiește cu mencionatu concubinagiu, dar vrând s-o iee socie legitimă, care reclamat restituțiunea dotei și parafernei di 2 mii lei obținind titlu executoriu, iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notoritate publică. În consecință alaltaeri nepotul lor însoțit de moșii lui pândind piață fosta socie insultato public foarte grav. Dama chemat sergent stradă care nefiind ... arest. Avem denunțări că ar fi fost torturat poliție. Răspundeți telegrafic. Ministrul Justiției. * Directorul prefecturii jud. X... În interesul serviciului, demisia respinsă. Rămâneți la post. p. Ministrul de Interne secretar general Z... * Ecs. sale ministru Justiției București. Bandă desperată opozanți îndârjiți sub conducerea Costăchel Gudurău, Iordăchel Gudurău și nepot Gudurău, Albert ... primit toată suma. Adineaori ora două post meridiane avocatul statului Pamfil mort subit cafine central. Medic primar constatat caz apoclepsie celebrală. În considerația vechimi mele di magistrat procuror de aproape douazăci și trii di ani, fiind înaintat în vârstă și o familie numeroasă devenind misiunea de minister public pre gră pentru mini, vă rog respectos a mi ... mă la depeșa confidențială de azi noapte, cu respect stăruesc a se numi în postul rămas vacant persoana știută, de care acuma garantez. ...
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... • Cine ti-a adus aice? strigă ace arătari, Cine te face a plînge, a cetății dărîmari ? Cînd noi n-avem trebuință de a voastră tînguire, Nici nu am gîndit a cere de la voi vro mulțămire • • • â ... • • • • • • • • • • • • • • • O umbră respectată ? cu așă obrăznicie Pi aceste locuri sfinte, n-am gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta. Vroind să plîng aice mărind a voastre fapte, Ș-îmi închin astor zidiri care să ... jălire aduce l-a lui urmă, Că el numai pren mine nu să poate-nalța. Și ce-a fost pren putință n-a trecut cu videri, Acel ce providenta îl pusă preste noi, Din ceasul întronării, îi veni îngrijări Atît pentru a noștrii ... loc fu sfințit ; Și rog ceriul să-mi dei macar ceva tărie, Să pot tîngui jalnic acel zid părăsît. Și suspinînd în urmă, cu ochii- ...
... la sud la noaptei miezu, de l-apus la răsărit, Ș-a cerești tării noianul cercetând întru clipală, Amar mie, nicăire, zic, eu n-oi fi norocit! Ceste văi, bordei, palaturi oare ce-m agiută mie? Toate pentru mine aice acum făr de haruri sânt. Văi, păraie, stânci și ... am visat atâta s-ar vădi la ochii mei. Îmbăta-m-aș la izvorul unde sufletul oftează Și-acolň aș găsi iarăș pre nădejde și p-amor Ș-idealu acela bine, ce tot omul îl vânează Și ce n-are nici un nume între neamul muritor. Ah, di ce nu pot pe-aripe sau pe carul de Avroră Neștiut obiect dorirei spre tine să mă răpăd; Pre pămâtul cel nemernic, o sărmană inimioară ...
Gheorghe Asachi - Imnul de sară
... răspânde pest-a ceriului tărie, Chiar ca stele nemurinde l-al meu cuget scânteiază Ale epohei trecute de mii fapte-icoana vie Și-n memorie-mi invită melanholic, dulce cânt Despre-a patriei mari oameni ce zac astăzi în mormânt. Toate-n giurul meu sunt mute; preste murii ce-n vechime Răsunau de imne sânte mușchiul verde se întinde; La serbare și la triumf nu mai cheamă pe giunime Cel cuvânt ce-n inimi nobili patriot-amor aprinde, Ș-a eroilor nepotul, moștenirei lor străin, Azi la fiii săi nu lasă decât un amar suspin. Dar ... și scut, În un curs de ani a mie astă țară s-a ținut. În lucoare maiestoasă, de timp repede mânată, P-Alexandru Bun să vază, ce ni-a dat legi ș-o coronă, Pe cel fulger a lui Aris, Ștefan, ce cu ... învins pe regi, pe eroi ș-al Asiei legionă, Pe a Lupului trei fiice, ce-n frumseță s-a mărit Și-n Suceava [1] pe anticul Ilion a înnoit. Între nor de ambrozie, purtate de turturele, Ce de gemete duioase sună- ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracul. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă și muzicantă, încât bietul târgușorul ... acel de grec; las-pe mine, și haidem acasă la tine, trebuie să-mi fi adus costiumele; și fiindcă și casa ta e chiar alăture, n-a să urmeze zăbavă între vizitele mele. DRĂGĂNESCU. Toată nădejdea mea-i la tine! (Iese amândoi; Stănică intră.) Scena III STĂNICĂ: (singur) . Iaca ... pănă în picioare, da încai acu-i albă și roșă ca o păpușă. Parcă-i scoasă din cutie, Zău așa-i de pupuică, Însă geaba! n-a să fie Niciodată frumușică. O fetiță de la țară N-are-atâte fesfesele, Se gătește la izvoară Cu ghioci și viorele; Nu ca aste târgovețe Ce se dau hojma cu humă, Încât seamănă-a ... ori de la care. STĂNICĂ Iaca a neamțului. (Cetește.) " Cuconiță, Mulți prietini a mele mi-au spus că in ...
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... s-au întâmplat niciodată. Ștefan vodă o dată s-a luptat cu turcii la Războieni și atunce a fost biruit. Niciodată n-a mai fost o a doua luptă tot la Războieni. Dacă s-au întâmplat așa, cum toți hronicarii țării și istoricii ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ și Pannono-româniÄ?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, și care e tocmaÄ cea maÄ importantă, căcÄ este punctul de plecare pentru tĂ³te ... străini, nu se pot altoĂ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ la CelțÄ, nicÄ la Neolatini, nicÄ la Germani, nicÄ la SlavÄ, nicÄ ... în dialectul istriano-român e general, e maÄ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul ...
Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna
... îngropăciune; de două laturi se întindea oastea pedeastră, cu prapurele plecate, cu sănețele în jos. În mijlocul ei mergeau cerniți boierii de taină, unii purtând p-ai lor umeri sicriul luminatului mort, alții ținând pe mâini plioapa, pe care stau încrucișate sabia și buzduganul domnesc; îndată apoi, călcând cu pas sigur ... dreaptă și crucea dintr-însa, câțiva boieri, mai mult tineri și noi poposiți în biserică, ai căror cai și arme se auzise tropotând și zornăind p-afară în vremea slujbei, înaintară cu semeție, și, punându-se drept în fața sicriului, începură să strige în gura mare către obștea spăimântată din biserică ... cu pajeri pe genunchi, o mantie scurtă pe umeri, cizme nalte în picioare, cu pinteni de argint; la coapsă un paloș scurt și drept, și-n mână o țurcă de samur cu surguci: iată îmbrăcămintea sa. El umbla să iasă din biserică, când, pe țărâna încă grămădită a noului ... din sânul său, pare c-ar fi vrut să împartă cu dânsa viața ce în pieptu-i se îndoise. Cu-ncetul, tânăra copilă își veni-n simțiri; ochii ei albaștri clipiră sub lungile-i gene bălaie, și vezi câtă e puterea tainică și neprevăzută a iubirii! tânăra Domniță, ce ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
... să te pun îndată la adăpost despre orice neajunsuri ar putea să-ți vină de pe urma cuvintelor mele, recunosc, iubite autorule, că, deși tu n-ai avut de gând, ca liricul nostru străbun Orațiu, să arăți poeților din viitorime poteca cea bună, însă tot ai știut, chiar și în materie ... și obositoare ale vânătoriei. Vorbă curată! nici un al doilea Nimrod, vânătorul biblic1, nici un al doilea sfânt Hubert, vânătorul minunat al creștinilor, eu unul n-am să mă fac. Trebuie să renunț cu totul la așa falnice năzuiri, și chiar dacă deasa citire a cărții tale ar aprinde ... le zic mitropoliți, sau când aceștia, primăvara, se întețesc în lupte amoroase, sau când, toamna, ei duc turmele de pui să pască țarinele înțelenite. Eu n-am uitat nici pe răposatul Caraiman, veselul și priceputul staroste al vânătorilor tămădăieni, carele putea să înghită în largile sale pântece atâtea vedre cât și ... În cartea-ți plină de reguli tehnice și de învățături doctrinarii, tu vorbești, amice, cu despreț superb despre toate acele petreceri cinegetice, în care vânătorul n-are nevoie să umble pe jos, să caute vânatul ajutat de câinele său și să lovească fiara sau pasărea în fugă ori în zbor. Nu ...