Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C��L��RE��
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 48 pentru C��L��RE��.
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... carele mai nainte de alții au fost început pre rând însemnatu, pănă la domniia lui Vasilie vodă, ca să nu ne zică cronicarii altora limbi c-am murit și noi cu scriitorii cei dinceput, sau că doară suntem neînvățat. Ci cu ajutoriul lui Dumnezeu, întăi m-am apucat a scrie ... acest lucru, să fie deplin, adunat-am izvoade pre rând de i-am împreunat. Și citind izvoade pre rând, aflat-am și acest izvod, carele l-au scris UrĂ©che vornicul și deaca l-am citit, l-am socotit că este scris adevăr, însă mai mult din cărțile streinilor decât din izvoadele noastre, că numai cât tinde poveștile mai largÅ și de ... 22 39 (AXINTE URICARIUL) 40 Cronicariul leșesc 41 Războiul lui Bogdan vodă cu lĂ©șii 42 (AXINTE URICARIUL) 43 Domniia lui Pătru vodă, pre carile l-au poreclit Aron 44 Războiul lui Alexandru vodă cu al lui Pătru vodă la Movile 45 (AXINTE URICARIUL) 46 Cându s-au strânsu țara la ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini
... tot ei oblăduind acea parte de loc. Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrulvoievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade ... acestași chip tocmitu-ș-au Radul-vodă țara cu bună pace, că încă nu era de turci împresurată. Și au domnit până la moarte, îngropându-l la bisĂ©rica lui din Argeș. Și au domnit ani 24. De aice să începe povĂ©stea altor domni, carii au venit pre urma Negrului ... precum arată mai jos. Mihail-vodă au domnit ani 19. Dan-vodă au domnit ani 23. Acesta au fost frate cu Mircea-vodă Bătrânul și l-au ucis Șușman-vodă, domnul sârbilor, când era cursul anilor de la Adam 6864. Alexandru-vodă au domnit ani 27. Mircea-voievod Bătrânul. Acesta au ... Mănăstirea din Dial și au domnit ani 15. În zilele acestuia să întâmplase de scosese den scaun Amira împăratul pre sfântul Nifon, patriiarhul Țarigradului, și-l trimesese la închisoare la Odriiu. De a căruia sfântă bună viață ieșind vestea în toate părțile, s-au auzit și în Țara Rumânească ...
George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă
... Toți ciulinii pe cărare Fug cuprinși de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaștină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baștină Și din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! II Într-o clipă, alarmate, Ies din șanțuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-și săbiile ... la discuție. Când deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și boschete Vine-n recunoaștere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranța statului... De emoție, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. III Florile-n ... îndreaptă talia. Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au să-i cadă în țărână Dinții, de mizerie. Și cu galbena ei zdreanță Stă-n lumina matură, Ca un talger de balanță Aplecat pe ... i-a dispărut bărbatul În costum de ginere. Împrejur îi cântă-n șagă Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro dragă!" Unde să-l mai caute?
Ioan Slavici - Barbaria modernă
... EvreÅ, se află în miserie, noÄ îl ajutăm după putințele nĂ³stre; dacă vre-un Român ar voi să jefuiască pe un EvreÅ orÄ să-l ciomăgĂ©scă, noÄ am sări să-l apÄ•răm pe Evreul năpăstuit: ce trebue Ă³re să facem, când Românul se află în miserie, când el e jefuit, el năpăstuit? Iubirea de Ă³meni nu cere ca să-l ajutăm și să-l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ de ordine, blajin și muncitor, se mulțumesce cu puțin, ba suportă tĂ³te cu ... simțimĂȘnt comun, niște ingrațÄ, mișeÄ nevrednicÄ de lumina sĂ³relui am fi și noÄ, dacă n’am pune umÄ•r la umÄ•r, ca să-l ocrotim pe Român și să punem hotar exploatăriÄ neomenĂ³se, care-l duce la peire. OmenÄ sîntem și-l iubim pe om fie el Turc, Maghiar orÄ EvreÅ, dar tocmai iubind pe Ă³meni, trebue să fim cuprinșÄ de viuă repulsiune față cu indiviĂ ... decât acasă la dînșiÄ, și toțÄ s’aÅ împărtășit alăturea cu noÄ de rĂ³dele bine-cuvîntatului pămînt, pe care în vremurile grele numaÄ Românii l ...
Andrei Mureșanu - Către martirii români din 1848-1849
... plinit chemarea și sânta datorință, Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-ați luptat! Păstrând viitorimei modelul de credință, Ce Patria ni-l cere ș-augustul împărat! A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie, Iar dulcea suvenire în inimi de roman! Mihalțul, Luna, Bradul, au ... păgân, Precum a lui bravure și fapte generoase Fac sacră suvenirea-i la fiece român! Uniți-vă cu Ștefan, principele cel mare Ce-l recunoaște întreaga Europa de erou, Supt care românimea scăpată d-apăsare, Putea cu drept să zică, c-a re-nviat de nou! Sau cu Mihai eroul și cu Ioan Corvinul, Genii românimei d-a căror rari numiri Ce luce-n Istorie întocma ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... AcĂ©stă întâlnire semasiologică între Români și AlbanesÄ este cu atât maÄ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ Zäpflein, Zächen «dopușor ... mintea se sperie de consecințe, consecințe «à la Dr. RĂ©thy LĂ szlĂ³Â» din Buda-Pesta, care își conchide argumentațiunea cu sentința : «L'AcadĂ©mie de Bucurest ne pourra jamais dĂ©cerner Ă qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza ... transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ lăturalnice, ci d'a-dreptul voiÅ tăiĂ nodul lui Gordia. Întreb dară fără ocol: Este Ă³re cu putință ca AlbanesiÄ actuali să fie posteritatea unor DacÄ, transportați peste Dunăre în epoca împăratului Aurelian, adecă vr'o 150 de ani după cucerirea ... sus în creeriÄ Carpaților saÅ maÄ la răsărit de Provincia Traiană, șÄ-aÅ mănținut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maÄ ales treÄ popĂ³re dacice cu totul nesubordonate RomeÄ, anume CostobociÄ, CarpiÄ și BessiÄ. AprĂ³pe un secol și jumătate după Traian, când DaciÄ ceÄ domesticițÄ puteaÅ să fie ...
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... l’encyclique Rerum novarum, de 1891, sur la condition des ouvriers, dĂ©veloppent en toutes ses parties la conception chrĂ©tienne de la sociĂ©tĂ©... L'Eglise constate, autour d’elle, la “misère immĂ©ritĂ©eâ€� des travailleurs. L’ouvrier, souvent, reçoit un salaire insuffisant ou subit un nombre exagĂ©rĂ© d’heures de travail... Tout homme ... Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la misère immĂ©ritĂ©e des travailleurs, les heures de travail trop longues, le salaire trop rĂ©duit. Tout homme a le droit de vivre ... cetească in extenso remarcabila cronică literară a lui Gaston Deschamps o va găsi în Le Temps de la 12/24 mai c. Cu toată critica, însă, succesul lui Zola nu poate suferi nimic, și succesul legitimează tot, de la opincă până la vlădică. Cu Zola se întâmplă ... ras și tuns, pușcăria, iar pe î.p. sfinția-sa, după nenumărate clasice plagiaturi, nici sinod, nici guvern, nici vodă n-ar avea de unde să-l ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)
... ca și mai nainte șoptește frunzei ce atinge? Când stea cu stea vorbește-n culmea diamantatului abis, Izvorul când s-argintuiește de alba lună care-l ninge, Când zboară freamăte de aripi în fundul cerului deschis?... Vestalelor, dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze, E cerul încă plin de stele, și ... e parfum de roze și cântec de privighetoare. Vestalelor, numai o noapte de fericire vă mai cer. Pe jgheabul verde al cișmelei un faun rustic c-o naiadă S-au prins de vorbe și de glume sub licăririle din cer; Columbe albe bat din aripi și visurile vin grămadă, Iar picăturile ... in, Ce-n mâini cu amforele goale își umplu ochii de senin, Și printre-a serii lăcrămare de ametiste și opale, Anacreon re-nalță vocea, dialoghează Theocrit... Veniți: privighetoarea cântă în aerul îmbălsămit. E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată... Halucinat când este-auzul, vederea ... dumnezeiescul ei tezaur, În atmosfera străvezie împăciuirea și-a întins, Făcu să sune glas de bucium la focul stânelor aprins, Făcu izvorul să-l îngâne, pădurea să se-nveselească, Orice durere să-nceteze, și poezia să vorbească. Pe om în leagănul ei magic îl adormi — și el uită
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi
... jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, Călindu-se-n tăcere!... IV Suspinul, ca scânteia ce cade jos în paie Sau p-un covor de ... atunci, ori niciodată, ia foc dintr-o scânteie, Suspinul naște tunet! VIII Așa cea sfântă carte a Bibliei ne spune, Prin tainice cuvinte, C-o trâmbiță de înger odată va să sune Pe stârvuri și morminte; Ș-un sunet, numai unul, va face să re-nvie Încenușata fire, Căci timpul este totul: o clipă dintr-o mie Aduce mântuire! IX A patruzecea vară-mbrăcase ieri câmpia În busuioci ... ninge... dar neaua se topește Sub călduroasa rază! XIV Un mort, ce-n cursul vieții a secerat blesteme, Poporul povestește Că viermii nu-l mănâncă și nemiloasa vreme În veci nu-l putrezește: Când vine miezul nopții, când fulgeră și tună, Din gaura-ngrozitoare Strigoiul dezmorțește și iese la furtună... Să fie asta oare? XV Mai știm ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
... iute decât clipirea însăși, Arhangelul s-avântă de pe Carpați spre Istru Și-și îndreptează svolul spre vetrele lui Bucur, În noua rezidență, și iată-l față-n față Cu angelul dormirii. Se-mbrață, se salută. C-a ochilor dulci raze ce-aprinde simpatia, Ca două flăcări tineri ce se absorb într-una, Ca două atribute ce întregesc ideea În ... culori varii A gloriei cu care își cinge cerul fruntea Când răcoritei sfere anunță abondanța. Cu ochii săi cerulii înamorat îl vede, Preveghetor l-ațintă, să nu-l atingă rază, Să, nu-l scoale lumina. Astfel o mumă vine, S-apropie de leagăn la pruncul său cu sânul Și cu surâsu-n buze, în pieptu-i cu ardoarea ... a sa minte Capabile de faptă. Fântâna cugetării Inundă de-adevăruri, ființa îi îneacă. Repaos cere carnea și-n svol îi este mintea. Cămara nu-l încape, și largii pași detună; Străbate, restrăbate întinsa-i încăpere, Gigantica sa umbră în lungu-i se deseamnă Și repede-l urmează, circonferind pereții. Vulcan în pieptu-i fierbe divina răzbunare, Cu miile-i vin planuri întru restabilirea A drepturilor patrii ș-a ...
Ion Luca Caragiale - Pomada fermecată
... œO! lună, tu, regină , și palidă, și moartă, Ce tainic treci alene pe-a bolții-albastre poartă, Din naltul fără margini pe care-l bați de veci, Ne-aduci tu vreo nădejde? Nu! razele-ți sunt reci!â€� —A! dar asta, domnule ! exclami d-ta. Poezia ... fi întrebuințat pomada mea. — Ba se poate, zici d-ta. — Ba nu se poate, răspund eu. — Dar Anacreon, dar Shakespeare, Machiavelli, Molière, Goethe? Doar pe vremea lor nu se pomenea de invenția aceasta recentă. — Așa? strig eu, fără să-mi pierz cumpătul. Ia stăi, să vezi ... mea — ea singură te poate scăpa de chelia interioară. Nu trebuie să uit însă a-ți spune — deși mi se pare c-ai înțeles deja, fiindcă ești deștept — că noua pomadă se deosibește de toate cele vechi la aplicare: ca să obții rezultatul dorit, trebuie să ...