Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C��L��RE��
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru C��L��RE��.
Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
... upa(n) hanÄ(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å¡u(l) o(t) dlÅgopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ auzi(t) èu kÅ Ä©pÅratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre ... ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ Å¡tĂ¯i kumu sÄ›u prinsÅ neÅ¡te me(Å¡)Å¡te(r) de(n) c[a]ri gra(d) ku(m) vorÄ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅntÄ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dÅ ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II
... mult de-un mil; Apoi să ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată!..." Aici voroava lui fu curmată, Căci Avèl striga din gura toată: ,,Ahăsta m-i sfat, ahasta-i minte!..." De-aci toată mulțimea-adunată Lăudă sfat și vorbele sfinte, Și cu toții-împreună ... și el atunci [13] Ș-aduse-aminte de graiu și zise: ,,Dar cum?... Voi uitarăți dă porunci Și dă hele ce Vlad Vodă scrise?... Socotind c-eți umbla cum vă place Dă capu vostru-încolea și-încoace? Ce au fost, au trecut; acum cioare [14] Nu sunteți mai mult, ci lăudată ... mult un cuget pân cap îmi sună: Cum s-ar putea face mai cu trabă Ca să ne-armăm cu vreo dăscălie? Ș-aflu așa c-ar putea să fie: Ca fiește care dintre noi Să fie cu totul ferrecat, [15] Adecă-îmbrăcat în hierr la războiu, Ca să n-aibă ... să taie, s-omoară, Apoi și s-aibă fiește care Un laț dă fune pe lângă sâne, Ca, când s-ar ostăni foarte tare, Să-l arunce-între-oștile străine, Și-apucând pe-unul să-l ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... mai șade la cârmă: e legat; Pe pod s-aruncă valul, ce pare că-a turbat Sub biciul unui demon ce de aproape-l strânge; Lovirea cea de vânturi, catartul plecă, frânge. Și vasul se rădică, se lasă în abim, Și iară se înalță! Un strigăt, un suspin S ... Să lași mărețe urme? Să lași un mândru nume? Să fie! Dar atuncea de ce tu întârzii Să faci o faptă mare, printr-însa să re-nvii? Și apoi, în grămada de nații ce compune Al lor mormânt de doliu și de destrucțiune, Ruină infinită, spăimântător mormânt, Să mergi s-arunci ... trăiești tu încă. Dar să pătrundem umbra, tăcerea cea adâncă! Acolo un pilone gigantic întâlnești Pe două mari masife, prin care-apoi zărești O poartă c-o cornișă, ce artele amintă; Tablouri hieroglifici pe Ramses îl prezintă. Mulțime de tablouri fațada-mpodobesc. Înuntru pe o sută columne strălucesc Mulțime de legende ... de a spune. Ai fi crezut atuncea că-n lume sunt doi sori Că frumusețea dulce e două dulci surori! Că dulcea fericire, c-un spirit și c ...
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... Pentru mine? Mări ce spui? TERINTE: Așa s-o știi, pentru tine, sărmane omule! Am văzut ieri pe cuconașu vorbind cu Domnica, și ea unde-l asculta, și unde-i râdea... MIRON: Nevasta mea, ba că chiar! N-ai văzut bine, cumetre. Nevasta mea au fost fată în curte, nu-i ... Te-nșeli, cumătre! Ba eu m-aș apuca că dacă cuconașul îmbla, Domnica... MIRON: Domnica! E, cerce d-lui, și-i videa cum mi ți l-a lua cu o prăjină. Dar Vochița... ha, ha, ha. TERINTE: (îngânându-l): Ha, ha, ha. Dacă ți-i așa povestea, pun rămășag că dacă cuconașul s-a lega de nevasta ta, pățești pozna. Iar de ... să ne poată pândi mai lesne. știi ce? Noi să ne arătam scârbite că se duc. ș-apoi, ca să-i năcăjim, să ne facem c-ascultăm pe cuconașul, îi să-i vezi cum or să crape de ciudă, VOCHIȚA: Bine. A! dumnealor vor să se joace cu noi ... și Domnica VOCHIȚA: Cum îi bădică? Iată-mă-s, TERINTE: Vrem să-ți spui, nevăstuică, că eu și cu cumătru ne ducem păn' la târg ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII
... Și de-unde-i larma, când și pe el Nimeri-întețit, ca ș-o săgeată, Un gligan din droaia spăimântată, Și nimerindu-i printre picioare L-ar fi dus doară-în spate cu sine, De nu-l scăpa părul tufos care Încâlcindu-să pregiur de spine Îl trasă-înapoi, iar' el pe spate Căzu, ca și mort de jumătate. [9] Atunci el ... Ca să nu-și vază cruda pierire, Țipa și să văieta morțiși Socotind că doară vor sosire Ceialalți a lui spre-ajutorință, Să-l scoață din mâni fără credință. Întracea de-atâta strigătură Tot codrul răsuna pe-împregiur, Iar' ursul după cea căzătură, Mănios și mormăind mur! mur! Purcedea ... afară, ca s-audă, Și pe dânsul tâlni soartea crudă. Fiindcă pe-acolea cătrănit Ursul trecea-într-aceaiaș clipită, Ș-oblicind capul din bortă-ivit, L-apucă de cerbicea ticăită. Vrând să-i smulgă cap din rădăcină, Îl lăsă cu goala căpățână. Și iarăș' apucând prin tufare Dede de Șuvel cu ... taur moldovenesc de munte, Care de-a sa parte-încă-i răspunsă Cu doao tari dovezi ce-avea-în frunte, Cu care-așa-l zvârli cătră stele, Cât gândeai că- ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... și laută Și-întrarmați pe Mahomèt să scoală. Îi văzui sfătuind cum să-ajute Lui Vlad, în toate chipuri plăcute. Sângur acel Vlad, de-l lași în pace, Gata-i a prăpădi păgânimea... Ș-atuncia iadul tău ceva face? Unde-ți va fi slava și mărimea Că-ai ... afară De ceata-îngerească pânditoare Ce pregiur a toată lumea zboară, Sânt Ilie prorocul încă-are Asupra lui pază foarte bună Ș'unde-l zărește,-acolea-l detună. [6] Din ceste cuvioase pricine Mult nehotărât el nu rămasă, Ci formă de corb luând pe sine, Să băgă-într-o negură prea deasă ... 11] De-aci Goleman luă cuvântul Și le sfătui pre larg și tare, Întii, ca să-și împartă pământul, Ca tot însul din vreme să-l are, Să-ș' poată face mălaiu și pâine, S-aibă ce mânca de-azi pănă mâine. ,,Oameni buni! Oare n-ar hi mai bine (Zicea ... Goleman, ce pe iarbă Șezând ura, să cufuri-în barbă!... Și tot croncănind, de-acolea mearsă, Iar' dintr-un alb nuor Sânt Ilie, Trosc!... așa-l ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... Din raiu privind, să mai vadă Ce fac muntenii, ,,au, vĂ¡ileo!" tare Strigă-înspăimântat, iar' o grămadă De sfinți ce cânta psalmi ș-antifoane L'întrebară: ,,Ce-ți e, Spiridoane?" [4] ,,O! (zisă) Dar' nu vedeți ce-mi este? Perit-au Țara mea Romănească! Nu e țară, sterpele neveste Unde ... scutul, sulìța nevinsă Luă, și luând toate sărută, Nu pentru că-s bune și frumoase, Ci că-acum de mult nu le purtasă. Așijdère Sân Medru s-armează Amândoi de-aci suind călare, Sân Medru pe iapa sa cea brează, Iară Sân Giorgiu pe murgul său, care Îmbe dobitoace ... cu mintea-îndoită De-are-în pieptul vânzariu să împlânte Fierrul, dar socotind ovilită Izbândă, ca singur să să-încrunte Însuș' cu el, hotărî să-l lasă Spre-altă pedeapsă mai ticăloasă. Sabia smulsă, ochi plini de-urgie Aruncând la el, așa răspunse: ,,Greculeț mișel, născut la robie, Învățat la viclenii ... Că nici mâna lui Vlad a să-întinde, Nici cap să să plece la robie Sunt făcute, nice-e lesne a-l prinde, Căci ai gândit!... bagă samă bine, Oare prinde-or iepurii pe câne!" Apoi întorcând spre-ai săi cuvântul: ,,Nu-i vreme,-o voinici! (grăi ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... urmă nu s-alege nimică. Căci, întru-adunările mai toate, Unde norodul fără-osăbire A vorbi și sfătuire poate, Purure gâlceavă, neunire, PricĂre cu vrajbă stăpânește. Dar' nimic bine să hotărăște. Cel mai obraznic și mai mișel Acolo mai înțălept să ține Decât SocrĂ¡t, Platon ș-Aristotel ... armează. Rogu-vă, norodul ce-înțălege Pentru cârmuirea vreunui stat? El purure pe-acela ș-alege, Au dictator sau consul în sănat, Care-i dă, l-măgulește,-i să-îmbie. Măcar să n-aibă-altă vrednicie. [13] Așa la dregătorii primare [14] Vin întriganți ș-amegèi neharnici, TrĂ¹fași bogătari ... Și puțini care vor să le-asculte. [16] Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în tărie, Că nu-l contenește nici o lege; Așa venitul de obște piere Între mai multe răpace ghierre. Oameni-s așa făcuți din fire Ca-între cei asemene cu ... de trei sau de doi, Sau doară și mai de mulți împreună, Căci ar fi pofta cea mai nebună. [18] Acel pe care-ursita neblândă L-au predeștinat ca să slujască, [19] Au n-are el mai multă dobândă Când unui a șerbi să voiască Decât la mai mulți ...
Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit
... de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ©ția cea dintâi și la vredniciia de la carĂ© au căzut pentru păcatul neascultării al strămoșului Adam și nu trimite ploae de ... nu s-au slujit cu arme, după cum e obicĂ©iul ostașilor, nici cu alte meșterșuguri asĂ©menea acestora, pentru ca să nu aibă putĂ©re nimenea din cei necredincioși să zică că au tras la sine Hristos mulțimea cu unele ca acĂ©stea, ci numai s-au slujit iară cu ... cinstit și cel de Dumnezeu încununat cap al prealuminatului domnului și al nostru de obște de mult bine făcător, Io Costandin Basarab voevod și să-l blagoslovească dintru înălțimea lăcașului său, ca pe Avraam, înmulțindu-i semințiia din neam în neam și să-l păzească cu întreagă sănătate și cu lină pace, până la adânci bătrânĂ©țe la preaînălțat scaunul măriei-sale, dimpreună cu toată luminată casa măriei-sale ...
Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie
... bun și milostiv și ziditorul nostru cel înțelept, și zioa și noaptea și în tot ceasul și în tot locul. Și să foarte cuvine să-l slăvești și să-l mărești neîncetat, cu glas necurmat și cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut și ne-au scos din-tunĂ©rec la lumină ... și în slujba neamului omenescu: soarile, luna, stĂ©lile, vâzduhul, vântul, ploile, pământul și marea și toate câte-s într-însa. Iar pre omul făcu-l viețuitoriu și împărat și biruitor tuturor faptelor sale câte sunt supt cer, și încă nu numai atâta; ci-l făcu soț și moștean și iubit fiiu și-l dărui de fu Dumnezeu și biruitor împărățiii sale cei cerești, cum iaste scris și zice: „Fiți sfinți, cum suntu și eu sfânt, fiți dumnezei ... de să va tâmpla domnului să cază, iară apoi el să va întoarce și ca plânge de căderea sa cu toată inima, are Dumnezeu putĂ©re să-l rădice; că Dumnezeu iaste judecătorul, și a lui iaste judecata. Cum iaste zis: „Domnul va judeca marginile pământului, ca un drept ce ... ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... carele mai nainte de alții au fost început pre rând însemnatu, pănă la domniia lui Vasilie vodă, ca să nu ne zică cronicarii altora limbi c-am murit și noi cu scriitorii cei dinceput, sau că doară suntem neînvățat. Ci cu ajutoriul lui Dumnezeu, întăi m-am apucat a scrie ... acest lucru, să fie deplin, adunat-am izvoade pre rând de i-am împreunat. Și citind izvoade pre rând, aflat-am și acest izvod, carele l-au scris UrĂ©che vornicul și deaca l-am citit, l-am socotit că este scris adevăr, însă mai mult din cărțile streinilor decât din izvoadele noastre, că numai cât tinde poveștile mai largÅ și de ... 22 39 (AXINTE URICARIUL) 40 Cronicariul leșesc 41 Războiul lui Bogdan vodă cu lĂ©șii 42 (AXINTE URICARIUL) 43 Domniia lui Pătru vodă, pre carile l-au poreclit Aron 44 Războiul lui Alexandru vodă cu al lui Pătru vodă la Movile 45 (AXINTE URICARIUL) 46 Cându s-au strânsu țara la ...