Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CUIB

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 191 pentru CUIB.

Mihail Săulescu - Cuiburile

Mihail Săulescu - Cuiburile Cuiburile de Mihail Săulescu Informații despre această ediție     Și când se vor întoarce cocoarele plecate,     - Căci primăvara sfântă o să ne vie iară,     Atâtea cuiburi calde, în urma lor lăsate,     Le-or regăsi tot astfel cum le-au clădit în vară?     O! cine știe, poate de-atâtea vremuri grele     Nimic la primăvară n'o rămânea din ele,     Din cuiburile calde, ce le doreau sburând,     Cocoarele venite de peste mări și țări     Și-aduse de departe de-al lor nostalgic gând     În legănarea dulce a veșnicei sperări.     Și n'or găsi nimica din ce-au lăsat odată,     - Și vor găsi atâta: speranța spulberată...     S'or apuca atuncea să le clădească iară,     Pe vechile lor locuri din fiecare vară,     Și fără să le pese că altă iarnă, poate,     Porni-va să dărâme iar cuiburile toate!     - Căci ele or să vină mereu, din depărtări,     În piept cu-aceleași doruri, cu-aceleași dulci sperări,     Că într'un timp, odată, puterea vor afla     Ca să clădească cuibul ce nu va mai

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntec (Iosif, 4)

... mi, dragă rîndunea, Ce zbori mereu în preajma mea,             Tu șii mai bine : O să-mi ajute Dumnezeu Să-mi pot alcătui, ca tine,             Un cuib

 

George Coșbuc - Legenda rândunelei

... ce-o străbat. Atunci, să știi tu bine, Voi mai vorbi cu tine, Când mi-or găsi inelul. Iar mirele-a-nghețat. La cuib venind acum, Sfărmat găsi ea cuibul Iar puii morți în drum Ea blândă se supune Și face tot cum spune Bărbatul ei, și-n toate ... Nici dragoste, nici ură N-arată, ci rămâne De-a pururi un mormânt. Prin pomi sunt lațuri mii. Prin aer zboară șoimii, La cuib pândesc copii Și iată! azi răsună De multă voie bună Palatul tot; cu vuiet La rege robii vin. Un pește-au prins în mare Și ...

 

Alecu Donici - Vulpea duioasă

... Cer hrană ș-aripi calde, pe mumă rechemând; * Dar muma nu-i!... Când, iată, O prea cinstită vulpe pe-acolo se arată Și de sub cuib începe a predica așa: — Ce inimă-mpietrită nu s-a înduioșa Văzând aste ființe atât de neferice! Voi, păsări ce ...

 

Cincinat Pavelescu - Idilă

... Cincinat Pavelescu - Idilă Idilă de Cincinat Pavelescu În brațe-mi de-ai vrea să te lași, Ți-aș face un cuib drăgălaș; Un cuib de amor neștiut Departe, în codrul pierdut; Deasupra, seninul din cer, Jos, iarbă, mireasmă, mister. Izvorul cu ochi de smarald Cânta-va amorul meu cald ...

 

Cincinat Pavelescu - Păsările nopții

Cincinat Pavelescu - Păsările nopţii Păsările nopții de Cincinat Pavelescu Într-o zi vulturul mândru, Rege-al culmilor cărunte, Toate păsările lumii Le-adună p-un vârf de munte, Și le zise: Mi-este milă De eterna voastră noapte... Tremurați în fund de cuiburi Speriate d-orice șoapte, Pe când eu, dacă furtuna Peste fruntea mea s-abate, Fac din ochii mei oglinda Trăsnetelor scăpărate. De la îngeri smuls-a Domnul Pene mândre pentru voi, Ca să vă târâți aripa Murdărită prin noroi? Hai! spălați-le-n seninul De pe culmile înalte! Pe albaștrii munți din zare Zborul vostru să tresalte. Mai lăsați pădurea sumbră, Cuibul, streșina ruină, Și zburați din întuneric Către viață și lumină. Ceru-nalt e lumea-n care Suferinți și păsuri nu-s; De muriți suind acolo, Cel puțin cădeți de sus. Hai, urmați-mă și-n aripi De vă-ncredeți cum mă-ncrez, Către soare zborul vostru Voi căta să-l îndrumez. Într-un fior de bucurie Un stol voios de zburătoare, O rândunică, niște mierle, Un grangur, o privighetoare Deschiseră-aripile-n dorul Acestui zbor către azur, Când bufnița și liliacul Grăiră mândrului vultur: Vrei să ne scoți din umbra-n care ...

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

... Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo pisică a-ntâlnit. Sau că n-a putut să roază ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... de operație, trebue pornit, subt o presiune considerabilă, leacul mântuitor până în adâncul răului. Poate primele încercări să nu izbutească deplin; poate că, nimicind un cuib două ici-colo, să te pomenești că se ivesc mai multe în alte părți. Nu trebue un moment de repaos și de 'ngăduială: după ele ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd prinde de veste         Că ziua aproape este,     Prin glasul cel cu ... Să s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă găsește         Vrun pai ca să covăește     Îl duc, în cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva să să ivească,         Unde vreau ele să nască     Peste noapte cu răcoare         Micuța privighetoare     Glăsuind face mai ...

 

   Următoarele >>>