Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVRĂJBI

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎNVRĂJBI.

ÎNVRĂJBIRE

... ÎNVRĂJBÍRE , învrăjbiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) învrăjbi și rezultatul ei ; dușmănie , vrajbă . - V. învrăjbi

 

ÎNVRĂJBIT

... ÎNVRĂJBÍT , - Ă , învrăjbiți , - te , adj . Care este în vrajbă , certat cu cineva ; înfuriat , mâniat , întărâtat . - V. învrăjbi

 

ÎNVRĂJBITOR

... ÎNVRĂJBITÓR , - OÁRE , învrăjbitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care seamănă vrajbă , dușmănie , care ațâță la ură . - Învrăjbi

 

ÎNVRĂJMĂȘI

... ÎNVRĂJMĂȘÍ , învrăjmășesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Înv . ) A ( se ) învrăjbi

 

DEZBINA

... se mai înțeleagă , să se dușmănească , sau a nu se mai înțelege între ei , a se dușmăni ; a ( se ) învrăjbi

 

DEZUNI

... 1. A ( se ) desface , a ( se ) dezlipi , a ( se ) separa . 2. A ( se ) dezbina , a ( se ) învrăjbi