Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNGÂNDURA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎNGÂNDURA.

ÎNGÂNDURARE

... ÎNGÂNDURÁRE , îngândurări , s . f . Faptul de a fi îngândurat ; cufundare în gânduri . V. îngândura

 

ÎNGÂNDURAT

... ÎNGÂNDURÁT , - Ă , îngândurați , - te , adj . Cufundat în gânduri ; gânditor . V. îngândura

 

DUS

DUS ^2 , - Ă , duși , - se , adj . 1. Plecat ( fără a se mai întoarce ) ; p . ext . mort . 2. Fig . Desprins de realitate ; absent , îngândurat . V. duce . DUS ^1 s . n . ( Rar ) Faptul de a ( se ) duce ; plecare . - V.

 

GÂNDITOR

GÂNDITÓR , - OÁRE , gânditori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este cufundat în gânduri , predispus la meditație ; îngândurat , meditativ . 2. S . m . și f . Persoană care reflectează asupra problemelor vieții ;

 

PREOCUPAT

PREOCUPÁT , - Ă , preocupați , - te , adj . Absorbit de gânduri , de griji ; îngândurat . [ Pr . : pre - o - ] - V.