Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂDURI

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ÎMPĂDURI.

ÎMPĂDURIRE

... ÎMPĂDURÍRE , împăduriri , s . f . Acțiunea de a împăduri . - V. împăduri

 

ÎMPĂDURIT

... ÎMPĂDURÍT , - Ă , împăduriți , - te , adj . Cu păduri . - V. împăduri

 

NEÎMPĂDURIT

NEÎMPĂDURÍT , - Ă , neîmpăduriți , - te , adj . Care nu este împădurit ; fără păduri . - Ne - +

 

REÎMPĂDURI

... REÎMPĂDURÍ , reîmpăduresc , vb . IV . Tranz . A planta din nou o pădure , a împăduri din nou . - Re ^1 - + împăduri

 

DEFRIȘA

... ardere ) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură , pășunat , construcții etc . sau pentru a - l împăduri

 

PĂDURAT

PĂDURÁT , - Ă , pădurați , - te , adj . ( Rar ) Împădurit . - Pădure + suf . -

 

PĂDURATIC

PĂDURÁTIC , - Ă , păduratici , - ce , adj . 1. Care crește sau trăiește în pădure ; pădureț , sălbatic . 2. Acoperit cu păduri ; păduros , împădurit . - Pădure + suf . -

 

PĂDUROS

PĂDURÓS , - OÁSĂ , păduroși , - oase , adj . ( Despre regiuni , dealuri , munți , terenuri ) Acoperit cu păduri , bogat în păduri ; împădurit . - Pădure + suf . -