Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIBRARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru VIBRARE.

SONOR

... SONÓR , - Ă , sonori , - e , adj . 1. Care produce , prin vibrare , sunete ( puternice ) ; care răsună sau face să răsune . 2. ( Adesea adverbial ) Care are un sunet plăcut , armonios ( și pătrunzător ) . 3. Care amplifică sunetele , care are ...

 

ARMONIU

ARMÓNIU , armonii , s . n . Instrument muzical cu claviatură asemănător cu orga , la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lamele metalice la presiunea aerului ieșit dintr - un burduf acționat cu

 

AUTOFON

AUTOFÓN , - Ă , autofoni , - e , adj . ( Despre instrumente muzicale de tipul clopoțelului , gongului etc . ) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice , fără ajutorul unei tensiuni speciale . [ Pr . : a -

 

COARDĂ

... f . ] COÁRDĂ^1 , coarde , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale ...

 

FALSET

FALSÉT , falsete , s . n . Sunet ( sau șir de sunete ) din registrul acut al vocii unui cântăreț , produs prin vibrarea părții superioare a coardelor

 

FONIC

FÓNIC , - Ă , fonici , - e , adj . 1. Construit din sunete ; privitor la sunete . 2. ( Despre consoane ) Care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale ;

 

FONIE

FONÍE , s . f . ( Rar ) Calitate a sunetelor limbii rezultată din vibrarea coardelor vocale în timpul emisiunii lor ; sonoritate ( a sunetelor

 

GLAS

GLAS , glasuri , s . n . 1. Ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane ; facultate specifică omului de a emite sunete articulate ; voce . 2. Fig . Zgomot produs de vânt , de o apă etc . ; sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor . 3. Fig . ( Înv . ) Veste , știre . 4. Denumire dată scării muzicale în cântarea bisericească

 

STRUNĂ

... STRÚNĂ , strune , s . f . 1. Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . care se întinde pe unele instrumente muzicale și produce , prin vibrare , sunete ; coardă . 2. Sfoară bine întinsă , făcută din fire elastice și răsucite , destinată să țină întinsă pânza ferăstrăului . 3. Parte a frâului care ...

 

VIBRAȚIE

... periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu , efectuată în jurul unei poziții de echilibru , cu frecvență relativ înaltă ; oscilație . 2. Vibrare

 

   Următoarele >>>