Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VATRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru VATRA.

COTRUȚĂ

... COTRÚȚĂ , cotruțe , s . f . ( Reg . ) Vatră mică ; parte sau colț din vatră ; loc gol între cuptor și perete ; adâncitură sub vatră

 

CĂMIN

... CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de ...

 

SILIȘTE

SÍLIȘTE , siliști , s . f . 1. Denumire dată în evul mediu , în țările române , locului pe care fusese sau pe care era așezat un sat ; vatra satului . 2. ( Pop . ) Loc necultivat , bun pentru cultura cerealelor , sau loc plantat cu pomi ( în apropierea sau în vatra

 

VETRIȘOARĂ

... VETRIȘOÁRĂ , vetrișoare , s . f . Diminutiv al lui vatră ; vetriță . - Vatră

 

ȚEST

ȚEST , țesturi , s . n . 1. Obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot , cu care se acoperă pâinea , mălaiul etc . puse la copt pe vatra încinsă . 2. ( Pop . ) Carapace de broască

 

BURCĂ

... BÚRCĂ^2 , burci , s . f . ( Reg . ) Turtă din mălai care se coace pe vatră

 

COȘ

... toracică ; torace . 8. Canal îngust , izolat sau făcut în zid și trecut prin acoperișul unei case , prin care iese fumul de la sobă , de la vatră

 

COTLON

COTLÓN , cotloane , s . n . 1. Loc ferit , neumblat ; ascunzătoare , ascunziș . 2. Construcție de zid , suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre , în care se face loc și pe care se așază cazanul la fiert . 3. Firidă făcută în zid , sub cuptorul vetrei

 

CRUCNĂ

CRÚCNĂ , crucne , s . f . Bară de oțel , cu mâner în formă de ochi , cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului . - După germ . Kr�

 

CUȘNIȚĂ

... CÚȘNIȚĂ , cușnițe , s . f . ( Reg . ) Vatră

 

DEMOBILIZA

... DEMOBILIZÁ , demobilizez , vb . I . Tranz . . 1. A lăsa la vatră trupele mobilizate , a trece armata la starea de pace . 2. Fig . A face să slăbească forța combativă , vigoarea , tenacitatea cuiva ; a ...

 

   Următoarele >>>