Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URGENTA
Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru URGENTA.
URGÉNT , - Ă , urgenți , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care necesită o rezolvare imediată , care nu admite amânare ;
... ȘTAFÉTĂ , ștafete , s . f . 1. ( Înv . ) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente ; ștafetar . 2. Scrisoare , mesaj urgent dus de un curier special : p . ext . veste , știre . 3. Concurs sportiv la alergări , schi , înot etc . , care constă în parcurgerea unei distanțe regulamentare în ...
... URGÉNȚĂ , urgențe , s . f . Însușirea , caracterul a ceea ce este urgent
URGENTÁRE , urgentări , s . f . Acțiunea de a urgenta și rezultatul ei . - V.
ACCELERÁ , accelerez , vb . I . Tranz . 1. A iuți , a grăbi o mișcare , o acțiune ; a urgenta , a zori . 2. A mări
... f . 1. Ceea ce se cere , se impune să se facă ; trebuință , necesitate , cerință ; spec . chestiune , situație , afacere a cărei rezolvare are caracter urgent , presant . 2. Stare de sărăcie , de lipsă , de mizerie în care se află cineva ; stare de jena financiară . 3. Ceea ce provoacă cuiva o suferință ...
SALVÁRE , salvări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) salva ; ( concr . ) obiect , ființă , circumstanță salvatoare . 2. Serviciu medical destinat să dea primul ajutor accidentaților sau bolnavilor care au nevoie de o intervenție medicală