Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UMILIT
Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru UMILIT.
ÎNJOSÍT , - Ă , înjosiți , - te , adj . Care este umilit ; dezonorat . - V.
CUCERÍ , cuceresc , vb . IV . I. Tranz . 1. A cuprinde , a ocupa , a supune un teritoriu cu puterea armelor . 2. Fig . A - și atrage simpatia , a câștiga dragostea sau bunăvoința cuiva . II. Tranz . și refl . ( Înv . ) A ( se ) supune , a ( se ) închina ; a ( se ) ruga umilindu -
UGILÍT , - Ă , ugiliți , - te , adj . ( Reg . ) Fără chef , trist ; umilit , supus . - et . nec . Cf .
UMILÍ , umilesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) pune într - o situație de inferioritate ( neîndreptățită ) ; a ( se ) înjosi . 2. Refl . A adopta o atitudine de supunere , de smerenie față de cineva sau de
... umilințe , s . f . 1. Sentiment de inferioritate ; atitudine provocată de acest sentiment ; supunere . 2. Situație umilitoare impusă cuiva ; vorbă sau faptă care umilește , ofensează ; ofensă . - Umili
... UMILITÓR , - OÁRE , umilitori , - oare , adj . Care umilește , înjosește , ofensează ; înjositor , jignitor . - Umili