Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUSPICIUNE

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru SUSPICIUNE.

BĂNUIALĂ

... s . f . 1. Presupunere , presimțire , supoziție . 2. Atitudine de neîncredere față de cineva sau ceva , presupunere că cineva are o vină sau o intenție rea ; suspiciune

 

INTRIGA

INTRIGÁ , intríg , vb . I . 1. Tranz . ( La pers . 3 ) A deștepta curiozitatea , îngrijorarea , suspiciunea cuiva , punându - l pe gânduri . 2. Intranz . ( Înv . ) A face sau a băga intrigi ( 1 ) ; a unelti , a

 

INTRIGAT

INTRIGÁT , - Ă , intrigați , - te , adj . Care este nerăbdător să afle sau să știe ceva care îl îngrijorează , față de care are suspiciuni . - V.

 

MEFIENȚĂ

... MEFIÉNȚĂ , mefiențe , s . f . 1. ( Livr . ) Neîncredere ; bănuială . 2. ( Psih . ) Suspiciune

 

NEÎNCREDERE

... NEÎNCRÉDERE s . f . Lipsă de încredere ; îndoială , suspiciune

 

PREPUS

... Jur . ) Persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție după directivele și sub controlul altei persoane . - PREPÚS^1 , prepusuri , s . n . ( Pop . ) Bănuială , presupunere ; suspiciune