Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPRAFAȚĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 560 pentru SUPRAFAȚĂ.

ECTOPARAZIT

... ECTOPARAZÍT , - Ă , ectoparaziți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . ( Și substantivat ) Care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor . 2. S . f . Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața

 

FĂȚUIT

... FĂȚUÍT^1 s . n . Fățuire . - V. fățui . FĂȚUÍT^2 , - Ă , fățuiți , - te , adj . ( Despre obiecte ) Cu suprafața netezită , lustruită , cu aspect frumos ; ( despre suprafața

 

FLOTOR

... FLOTÓR , flotoare , s . n . Nume dat unor obiecte care plutesc la suprafața

 

GRĂDINĂ

GRĂDÍNĂ , grădini , s . f . 1. Suprafață de teren arabil , de obicei îngrădită , pe care se cultivă legume , flori sau pomi fructiferi , în vederea obținerii unor produse ; grădinărie . 2. Suprafață de teren plantată ( și amenajată cu alei , bănci etc . ) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ . 3. ( În sintagmele ) Grădină de copii = grădiniță ( de copii ) . Grădină sezonieră = grădină de copii care funcționează în mediul rural în timpul muncilor

 

GROS

GROS ^2 , groși , s . m . Măsură folosită în comerț pentru mărfuri sub formă de obiecte mici de același fel , egală cu 12 duzini , adică 144 de bucăți . GROS ^1 , GROÁSĂ , groși , groase , adj . , GROS adv . , s . n . , GROS , groși , s . m . I. Adj . 1. ( Despre corpuri cilindrice ) Care are diametrul sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite . Trunchi gros . 2. Care are volum mare , care depășește prin volum dimensiunile obișnuite ; voluminos . Carte groasă . 3. Mare , în sens vertical , de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază . Strat gros . 4. ( Despre fluide ) Care curge sau se împrăștie greu ; dens . II. Adj . Fig . 1. ( Despre voce , glas , sunete , adesea adverbial ) Adânc , grav . 2. ( Înv . ) Grosolan , bădăran ; incult ; care trădează pe omul bădăran sau incult . III. Adv . 1. ( Pop . și fam . ) Mult , din plin , din belșug . Câștigă gros . 2. ( Înv . ) În linii mari , superficial , în mod grosolan . IV. S . n . 1. Partea cea mai numeroasă dintr - o colectivitate , dintr - un ansamblu de obiecte , de fenomene ( de același fel ) ; greu . 2. ( Pop . și fam . ) Închisoare . V. S . m . ( Reg . ) Buștean , trunchi ; bârnă (

 

INCIDENT

... Despre cuvinte sau propoziții ) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze . 2. ( Fiz . ; în sintagma ) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața

 

IZVOR

... IZVÓR , izvoare , s . n . 1. Apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului ; fântână . 2. Loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor ( 1 ) , o apă curgătoare ; începutul unui râu ; obârșie . 3. Sursă de lumină sau de căldură . 4. Fig . Lucru din care provine ceva ...

 

MĂTURA

MĂTURÁ , m ? tur , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A curăța o suprafață de praf , de gunoi etc . cu mătura ( 1 ) ; a strânge , a îndepărta praful , gunoiul etc . cu mătura . 2. Tranz . P . anal . ( Despre vânt , ape ) A purta , a duce cu sine ; a lua cu sine praful , gunoiul etc . ; a străbate cu repeziciune o suprafață , îndepărtând totul din cale . 3. Tranz . Fig . A înlătura pe cineva sau ceva , a da la o parte ; a alunga , a azvârli , a

 

NIVEL

... a poziției , a suprafețelor ) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferențele de înălțime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafața

 

OSCULAȚIE

OSCULÁȚIE s . f . ( Mat . ) Contact mai strâns decât contactul de tangență între o curbă sau o suprafață și altă curbă sau

 

PARABOLOID

PARABOLOÍD , paraboloizi , s . m . ( Mat . ) 1. Suprafață descrisă de o parabolă ^1 care se deplasează astfel încât planul ei rămâne mereu paralel cu el însuși , iar vârful ei descrie o parabolă ^1 fixă . 2. ( În sintagma ) Paraboloid de rotație = suprafață generală prin rotația unei parabole ^1 în jurul axei de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>