Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPRAFAȚĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 560 pentru SUPRAFAȚĂ.
... ALTIMETRÍE s . f . Ramură a topografiei care se ocupă cu stabilirea altitudinilor de pe suprafața
... ALTITÚDINE , altitudini , s . f . Înălțime a unui punct de pe suprafața pământului , considerată în raport cu nivelul mării sau față de alt punct de pe suprafața
ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă
... CAIMÁC , caimacuri , s . n . 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului . 2. Spuma care se formează la suprafața
... CEÁȚĂ , cețuri , s . f . 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ , aflate în suspensie în atmosferă , la suprafața
... constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața
... CONJUNCTÍVĂ , conjunctive , s . f . Membrană mucoasă care acoperă suprafața internă a pleoapelor și suprafața
... CRÚSTĂ , cruste , s . f . 1. Strat exterior care se formează , prin solidificare , uscare etc . , la suprafața unor corpuri moi ; coajă , scoarță . 2. Strat îndesat , uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploilor , bătătoririi excesive etc . 3. Strat solid de săruri depuse pe pereții unui vas sau ai unei țevi în care se ...
... CUTÍCULĂ , cuticule , s . f . 1. Strat subțire și rezistent care acoperă și protejează suprafața unei celule epiteliale . Cuticulă dentară . 2. Partea superficială , chitinoasă a tegumentului la artropode , servind drept schelet extern . 3. Strat ceros la suprafața
DECAPÁ , decapez , vb . I . Tranz . 1. A curăța de acizi sau de grăsimi o suprafață metalică în vederea operațiilor ulterioare . 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subțire de la suprafață . 3. A trata pieile sau blănurile cu soluții ale unor acizi sau săruri în vederea conservării lor temporare sau pentru prelucrarea
... ECTOPARAZÍT , - Ă , ectoparaziți , - te , adj . , s . f . 1. Adj . ( Și substantivat ) Care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor . 2. S . f . Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața