Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBTIL
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SUBTIL.
... SUBTILITÁTE , subtilități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi subtil . 2. Raționament , judecată , enunț subtil
... ALAMBICÁT , - Ă , alambicați , - te , adj . Prea rafinat , excesiv de subtil
... elenistice , semigrecești , semiegiptene , cu centrul în orașul Alexandria ( sec . III î . Hr . - III d . Hr . ) . 2. Caracterul operei poeților alexandrini ; p . ext . caracterul rafinat , erudit , subtil
CAZUÍSTIC , - Ă , cazuistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice , devenite cu vremea pură sofistică ; p . ext . argumentare subtilă , abilă , sofistică a unor teze false sau
... Ceea ce este esențial , de bază într - un lucru , într - o concepție etc . 2. ( În filozofia antică ) Substanță considerată drept al cincilea și cel mai subtil
... știe cum să trateze o afacere , cum să se comporte într - o situație ( pentru a - și atinge scopurile ) . 3. Adj . Care este abil , subtil , șiret în relațiile sociale ; care arată , trădează abilitate , subtilitate , șiretenie ; diplomatie^2 . II. S . n . Prăjitură preparată dintr - o cremă aromată cu rom peste care ...
ERÍSTIC , - Ă , eristici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care aparține eristicii , referitor la eristică . 2. S . f . Artă a disputei , a controversei , care folosește argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate . 3. S . m . și f . Adept al
... ETÉRIC , - Ă , eterici , - ce , adj . 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului ( 1 ) . 2. Fig . Subtil
... mic ; ( mic și ) delicat , plăcut la aspect , gingaș . 2. De ( cea mai ) bună calitate ( în ce privește materialul și execuția ) . 3. Fig . ( Despre idei , gânduri ) Subtil
NUANȚÁ , nuanțez , vb . I . Tranz . 1. A reproduce , a da nuanțele unei culori , ale unui ton etc . ; a reda ceva în diverse nuanțe . 2. Fig . A pune în evidență ( prin treceri subtile , gradate ) , a reliefa prin mijloace expresive ; a colora , a da expresie . [ Pr . : nu -