Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUPID

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru STUPID.

STUPIDITATE

... STUPIDITÁTE , stupidități , ( 2 ) s . f . 1. Însușirea de a fi stupid , lipsă de rațiune ; prostie . 2. Faptă sau vorbă de om stupid

 

INEPȚIE

INEPȚÍE , inepții , s . f . Faptă sau vorbă prostească , stupidă ; prostie , stupiditate ,

 

INEPT

... INÉPT , - Ă , inepți , - te , adj . ( Rar ) Prost , stupid

 

MĂGĂREȘTE

... MĂGĂRÉȘTE adv . Ca măgarii ( 1 ) , în felul măgarilor ; fig . cu impertinență ; stupid

 

NEGHIOB

... fără judecată ; ( om ) neîndemânatic , nepriceput , nătărău , nerod , prost . 2. Adj . ( Despre fapte , vorbe etc . ) Care arată îngustimea la minte , prostia , stupiditatea neghiobului ( 1 ) ; prostesc , neghiobesc , stupid

 

NEROD

... neghiob , nătărău . 2. Adj . Care aparține nerodului ( 1 ) , care caracterizează pe nerod , nerozesc ; care denotă , trădează prostie , prostesc ; p . ext . lipsit de sens , de rațiune ; stupid

 

STUPIZENIE

... STUPIZÉNIE , stupizenii , s . f . ( Rar ) Stupiditate ( 2 ) . - Stupid

 

TÂMPIT

... TÂMPÍT , - Ă , tâmpiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Prost , idiot ; nerod , stupid