Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 561 pentru STAT.

?STA

STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a ... de ceva , a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i ...

 

STAȚIONA

... STAȚIONÁ , staționez , vb . I . Intranz . ( Despre vehicule , trenuri , nave etc . ) A sta câtva timp într - un loc ( de pe traseu ) , așteptând suirea și coborârea pasagerilor , încărcarea și descărcarea mărfurilor etc . , p . ext . ( despre oameni ) a se ...

 

STAȚIOGRAF

STAȚIOGRÁF , stațiografe , s . n . ( Nav . ) Instrument pentru determinarea pe o hartă a poziției unei nave . [ Pr . : - ți -

 

STAȚIONAR

STAȚIONÁR , - Ă , staționari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu variază câtva timp ; constant . 2. ( Despre un mediu fluid ) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp ; ( despre un câmp de forțe ) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp . II. S . n . 1. Serviciu într - un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați ( pentru un timp mai scurt ) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament . 2. ( Înv . ) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr - un port . [ Pr . : - ți -

 

STAȚIONARE

STAȚIONÁRE , staționări , s . f . Faptul de a staționa ; oprire . [ Pr . : - ți - o - ] - V.

 

STAȚIONAT

STAȚIONÁT^2 , - Ă , staționați , - te , adj . Care staționează . [ Pr . : - ți - o - ] - V. staționa . STAȚIONÁT^1 s . n . Staționare . [ Pr . : - ți - o - ] - V.

 

STAȚIUNE

STAȚIÚNE s . f . v .

 

ȚINE

... loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat ... foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ...

 

HEGEMONIE

HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s . f . ] HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s .

 

NAȚIONAL

NAȚIONÁL , - Ă , naționali , - e , adj . Care este propriu sau aparține unei națiuni , unui stat , care caracterizează o națiune sau un stat ; care se referă la o națiune , la un stat sau le reprezintă ; care este întreținut sau instituit de stat ; ( despre instituții de cultură ) în care se vorbește limba națiunii

 

   Următoarele >>>